A murit scriitorul Virgil Ierunca

Scriitorul Virgil Ierunca, o conștiință puternică a exilului românesc, a decedat joi noapte, la Paris.
O voce exemplară care i-a susținut moral pe mulți români în anii dictaturii comuniste, de la microfonul postului de radio Europa Liberă, Virgil Ierunca s-a născut la 16 august 1920, în comuna Lădești din județul Vâlcea.
A făcut studii liceale la Râmnicu-Vâlcea și la București și a obținut licența în litere și filozofie la Universitatea din București, informează Editura Humanitas, cea care i-a publicat scrierile începând din 1990.
Paralel cu studiile universitare, a fost redactor la ziarul Timpul, sub direcția lui Mircea Grigorescu, și unul dintre întemeietorii revistei Albatros, suprimată de regimul antonescian. Împreună cu Ion Caraion a editat revista Agora (în mai multe limbi), suprimată și ea de cenzura comunistă, în 1947. A colaborat la Revista Fundațiilor Regale, Vremea, Fapta, Viața românească, Universul literar, Kalende etc.
În decembrie 1946 a părăsit România, obținând o bursă a guvernului francez. S-a stabilit în Franța, unde a fost redactor cultural în cadrul emisiunilor pentru străinătate ale Radiodifuziunii Franceze între anii 1952 și 1975 și redactor politic al emisiunii în limba română. Din 1975 a fost cercetător la Centrul Național de Cercetare Științifică și colaborator al postului de radio Europa Liberă.
În exil, sub egida lui Mircea Eliade, a redactat prima revistă românească de literatură Luceafarul. Aceasta a fost urmată de alte publicații: Caiete de Dor, România muncitoare, Limite, Ethos. A colaborat activ și la alte ziare și reviste românești din exil.
Virgil Ierunca a redactat articole despre cultura românească în diferite dicționare și enciclopedii din Franța și Germania: în Encyclopédie de la Pléiade (Gallimard, 1957), Histoire générale des littératures (Quillet, 1961), Dictionnaire des Littératures (Presses Universitaires de France, 1968), Lexicon der Weltliteratur im 20 Jahrhundert (Freiburg, Basel, Wien, 1968), Dictionnaire du surréalisme et ses environs (Office du Livre, 1982).
Cititorii români au putut citi mai multe volume ale lui Virgil Ierunca: „Fenomenul Pitești”, „Românește”, „Subiect și predicat”, „Dimpotrivă. Polemici”, „Semnul mirării”, „Trecut-au anii… Fragmente de jurnal”, „Poeme de exil”.
Scriitori și istorici care l-au cunoscut pe Virgil Ierunca își amintesc de inteligența și simțul critic al unuia dintre intelectualii români de marcă din exil.
– Intelectualii rememorează rolul jucat de Virgil Ierunca în anii comunismului
Scriitori și istorici care l-au cunoscut pe Virgil Ierunca, decedat la Paris joi seară, la vârsta de 86 de ani, își amintesc de inteligența și simțul critic al unuia dintre intelectualii români de marcă din exil.
„Virgil Ierunca a fost, prin rigoarea și echilibrul ideilor, prin justețea tonului și finețea observațiilor, criticul literar a cărui voce și a cărui judecată au contribuit în cea mai mare măsură la stabilirea criteriilor valorice ale culturii noastre din ultimele decenii ale secolului XX”, a spus poeta Ana Blandiana. „Odată cu el, dispare unul dintre ultimele nume mari din emisfera vestică a literaturii române”.
Istoricul Neagu Djuvara, care a trecut și el prin experiența exilului la Paris, apreciază faptul că Virgil Ierunca a constituit un element de legătură între românii din străinătate și intelectualitatea din țară. „Aflu cu întristare de moartea celui pe care l-am cunoscut foarte bine de la începutul exilului meu la Paris. Ne-am întâlnit foarte des, am combătut împreună. Apoi el și Monica Lovinescu au devenit corespondenți regulați ai postului de radio Europa Liberă, începând o rubrică despre partea culturală din România. Au jucat un rol extraordinar, menținând legătura cu intelectualitatea din România”, a declarat istoricul.
„Caracteristica lor a fost că nu au aruncat un fel de interdicție asupra operelor care apăreau în România. Au fost liberali și când ieșea câte un scriitor român, indiferent de legăturile lui mai puțin curate cu Securitatea și protipendada comunistă, ei îl primeu și îi discutau opera imparțial. Ierunca a avut un rol însemnat, a fost un om de înaltă calitate, în mod incontestabil. Probabil că devotamentul arătat față de România l-a făcut să nu creeze o mare operă filosofică, sacrificându-se pentru publicistică. Mă închin în fața memoriei lui”, a adăugat Neagu Djuvara.
Stelian Tănase își amintește de vocea lui Virgil Ierunca la microfonul postului Europa Liberă, în anii dictaturii comuniste. „A trăit la Paris, unde a avut o carieră în jurnalism, făcând câteva decenii emisiuni de cultură. A intrat în contact cu mari oameni de cultură români din străinătate, precum Cioran sau Ionesco. A fost un spirit caustic, critic, un om inteligent, foarte cult, mare meloman, avea o colecție impresionată de discuri și CD-uri, din care mi-a dăruit și mie câteva. Este o mare pierdere pentru că, decenii, vocea lui la Europa Liberă ne ținea treji”, a spus scriitorul.
Virgil Ierunca, soțul Monicăi Lovinescu, a debutat în presă, în 1939, la ziarul Timpul, iar până în 1944 a colaborat la principalele reviste literare și la săptămânalul Vremea.
A plecat din România în 1947, primind o bursă din partea guvernului francez. Din 1951 și până în 1974 a fost redactor al emisiunilor în limba română ale Radiodifuziunii franceze. A lucrat în același timp la Centre National de Recherches Scientifiques.
Una dintre cele mai cunoscute voci de la Europa Liberă, Virgil Ierunca a scris mult și în publicațiile românești din exil.
După Revoluție, românii au putut să citească scrierile lui Virgil Ierunca, publicate de Humanitas: „Poeme de exil”, „Trecut-au anii”, „Semnul mirării”, „Subiect și predicat”, „Românește”, „Fenomentul Pitești”.
– Traian Băsescu îi transmite condoleanțe Monicăi Lovinescu
Președintele Traian Băsescu transmite condoleanțe Monica Lovinescu, după ce soțul său, scriitorul Virgil Ierunca, a încetat din viață în noaptea de joi spre vineri.
„Președintele României, Traian Băsescu, a aflat cu profundă tristețe vestea dispariției lui Virgil Ierunca, personalitate de seamă a diasporei românești și simbol al luptei împotriva regimului comunist din România”, transmite Administrația Prezidențială.
Președinția amintește de statutul de membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, pe care Virgil Ierunca l-a avut.
„Omagiem memoria marelui critic literar și filozof Virgil Ierunca, personalitate care vreme de jumătate de secol s-a opus cu consecvență totalitarismului comunist. Opera lui Virgil Ierunca, deopotrivă cea culturală și morală, fac parte din patrimoniul suprem al democrației românești. Vocea sa, ca și cea a soției sale, Monica Lovinescu, auzite de milioane de români la postul de radio Europa Liberă, au reprezentat permanent o sursă de rezistență și inspirație morală”, mai precizează Administrația Prezidențială.
Virgil Ierunca, soțul Monicăi Lovinescu, a debutat în presă, în 1939, la ziarul Timpul, iar până în 1944 a colaborat la principalele reviste literare și la săptămânalul Vremea.