Astronautul american Neil Armstrong, primul om care a mers pe Lună, a murit la vârsta de 82 de ani din cauza unor complicații după o operație cardiovasculară, a confirmat familia acestuia, după ce postul de televiziune american NBC News a prezentat știrea, citat de AFP.
Neil Armstrong fusese operat la inimă la începutul lunii.
Aflați la bordul navetei Apollo 11, Neil Armstrong și colegul său Buzz Aldrin au pășit pe Lună la 20 iulie 1969.
Astronautul s-a născut la 5 august 1930 la Wapakoneta, în Ohio (nord). Acesta și-a început cariera la NASA, agenția spațială americană, în 1955.
Neil Armstrong a fost desemnat cu conducerea primei misiuni lunare americane la bordul capsulei Apollo 11 alături de astronauții Buzz Aldrin și Michael Collins.
Acesta a ajuns pe Lună la bordul modulului Eagle în iulie 1969 și și-a asigurat locul în istorie declarând, când a pășit prima dată pe Lună: „Este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.
Potrivit Reuters, familia fostului astronaut a anunțat sâmbătă decesul acestuia. „Am fost devastați să aflăm că Neil Armstrong a murit în urma unor complicații (…). Neil a fost iubitul nostru soț, tată, bunic, frate și prieten”, se arată în declarația familiei.
Armstrong a fost supus unei operații pe cord deschis pentru desfundarea unei artere coronare, la începutul lunii, la doar două zile după ce și-a sărbătorit ziua de naștere, pe 5 august.
În calitate de comandant al misiunii Apollo 11, Armstrong a devenit primul om care a pășit pe Lună, pe 20 iulie 1969, când a rostit celebrele cuvinte: „un pas mic pentru om, unul mare pentru omenire”. Aceste cuvinte reprezintă în continuare unul dintre cele mai cunoscute citate din limba engleză.
Neil Alden Armstrong avea la momentul respectiv 38 de ani și, chiar dacă atinsese unul dintre marile obiective ale omenirii, nu și-a savurat realizarea, ci a părut dimpotrivă frustrat de recunoașterea pe care i-a adus-o.
„Cred că tuturor ne place să fim recunoscuți, nu pentru un singur foc de artificii, ci pentru întreaga activitate”, a declarat Armstrong într-un interviu pentru CBS în 2005.
Când a fost întrebat cum se simte știind că urmele lăsate de pașii lui vor rămâne pe suprafața lunii probabil pentru mii de ani, el a răspuns: „Eu sper că cineva va merge până acolo zilele astea să le curețe”.
Se pare că Neil Armstrong n-a putut înțelege niciodată de ce pașii săi pe Lună au atras atât de multă atenție, a spus și James Hansen, autorul cărții „First Man: The Life of Neil A. Armstrong”.
Misiunea Apollo 11 a fost și ultimul zbor în spațiu al lui Armstrong. În anul următor i s-a dat o muncă de birou, la departamentul de cercetare avansată și tehnologie de la NASA.
După ce și-a încheiat activitatea la NASA, Armstrong a dus o viață foarte discretă. Nu a avut un rol important la evenimentele care au marcat cea de-a 25-a aniversare a aselenizării, în 1994.
Hansen a mai declarat că poveștile cu Armstrong care visa să ajungă în spațiul încă de mic nu sunt autentice, deși legendarul astronaut s-a dedicate de la început zborului. „Toată viața lui era dedicată zborului. Toată viața lui era dedicată pilotajului”, a spus Hansen.
La un an după misiunea Apollo 11, Armstrong a părăsit NASA pentru a deveni professor de inginerie la Universitatea din Cincinnati. El a și locuit în zona Cincinnati cu soția lui, Carol.
Armstrong lasă în urmă doi fii, un fiu și o fiică vitregi, 10 nepoți, un frate și o soră.
