Dosarul privind cea mai mare rețea de contrabandă cu țigări care a acționat pe raza județului, cu ramificații în aproape toată țara, a intrat în linie dreaptă la Tribunalul Suceava, după nouă luni în care s-a aflat în analiză la nivel de cameră preliminară. Judecătorii au dispus la începutul acestei săptămâni respingerea cererilor și excepțiilor formulate de inculpați și a constatat legalitatea efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probelor. În aceste condiții s-a dispus începerea judecății față de toți cei 37 de inculpați care se regăsesc în rechizitoriul de trimitere în judecată al procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT), Serviciul Teritorial Suceava.
Un dosar „mamut”, de peste 1.600 de file, în care procurorii au adunat un probatoriu care cuprinde peste 60 de acte materiale – fapte. Ministerul Finanțelor Publice, prin intermediul Direcției Regionale Vamale Iași, s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților, cu un prejudiciu de peste șase milioane de lei (60 de miliarde de lei vechi).
Principalele nume din acest dosar
Conform anchetei procurorilor, liderul grupării era Paul Iova, zis „Ion Petrișor”, cunoscut în perioada activității infracționale (2010) pentru că organiza la nivel național concursul „Miss Piranda”, fiind un personaj extrem de influent în această lume în care se învârt mulți bani. În acest dosar va fi judecat și Constantin Nistor, alias „Copilu”, din Vicovu de Sus, anchetat în trecut pentru fapte cu violență, jafuri comise peste hotare. Un alt personaj important în acest dosar este Mihai Vicovanu, în vârstă de 44 de ani, din municipiul Fălticeni, acuzat că a constituit o grupare infracțională ce a relaționat direct cu gruparea lui Iova. Tot în acest dosar va fi judecată și Roxana Dana Rotar, cântăreață de manele, cunoscută drept „Prințesa Ardealului”.
Primele date de anchetă sunt tocmai din 2006
Procurorii DIICOT au arătat în rechizitoriu că, pe fondul crizei economice și în condițiile majorării accizelor, fenomenul de contrabandă a luat amploare, specifică zonei noastre fiind contrabanda cu produsele din tutun aduse din Ucraina.
Primele date ale anchetatorilor despre gruparea bucureșteană din jurul lui Paul Iova, care în timp și-a racolat membri din județul Suceava (zonele Rădăuți, Vicov și Fălticeni cu precădere) sunt încă din anul 2006. Membrii grupării au avut, au descris procurorii, marele avantaj de a fi cunoscători ai limbii ucrainene, ceea ce le-a înlesnit foarte mult activitatea infracțională.
„Grupările de criminalitate organizată specializate în contrabanda cu țigarete se circumscriu, pe raza județelor Suceava și Botoșani, prin componenta transnațională, cu segmente bine structurate din fostul spațiu sovietic, pe latura de furnizare și trecere frauduloasă a frontierei de stat în legătură cu segmente bine structurate de pe teritoriul național, pe latura de recepție sau preluare prin trecere frauduloasă a frontierei de stat. Pe acest palier, elementele de coeziune sunt date de importantele beneficii materiale rezultate, iar ca element specific, de lipsa barierei de comunicare, persoanele implicate fiind cunoscătoare deopotrivă a limbilor române și ucrainene”, se arată în rechizitoriul DIICOT.
Peste 60 de fapte, probate cu lux de amănunte
De la începutul anului 2010, anchetatorii au început să obțină date, informații și probe concrete referitoare la existența unui grup infracțional organizat specializat în contrabanda cu țigarete de proveniență extracomunitară, format din persoane de pe raza județului Suceava, implicate în activități de introducere, transport, depozitare și comercializare, precum și persoane din alte zone ale țării implicate în activități de preluare, transport și comercializare.
Procurorii au descris în rechizitoriu, cu lux de amănunte, peste 60 de acte materiale, fapte de contrabandă probate prin interceptări și alte mijloace de probă.
„Prin folosirea întregului arsenal judiciar permis de reglementările legale în vigoare, s-a reușit probarea activității infracționale a unei grupări specializate în activități de contrabandă structurate în jurul inculpatului Iova Paul, zis Ion Petrișor. Pe parcursul investigațiilor, urmare a activităților de aprovizionare cu țigarete de contrabandă a inculpatului Iova Paul, a fost identificată și s-au desfășurat cercetări și față de o a doua grupare infracțională cu același specific, centrată în jurul inculpatului Vicovanu Mihai”, au explicat procurorii DIICOT.
O parte dintre inculpați și-au recunoscut faptele
Un amănunt important este legat de faptul că o parte dintre inculpați și-au recunoscut faptele, descriind în detaliu cum au acționat și cum funcționa palierul grupării din care făceau parte.
Sunt însă și mulți inculpați, majoritatea din cei considerați liderii grupării, care au refuzat să facă vreo declarație și nu au recunoscut nici una din acuzațiile aduse.
Măsuri asigurătorii pe bunuri de mare valoare
În încercarea de a recupera cât mai mult din prejudiciu, procurorii DIICOT au dispus măsuri asigurătorii privind bunuri carepot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.
Printre altele, instanța se va pronunța cu privire la confiscarea a mari cantități de țigări, evaluate în timpul perchezițiilor la peste un milion de euro, sume de ordinul zecilor de mii de euro de la mai mulți inculpați, 19 autoturisme și autoutilitare, zeci de telefoane și multe alte bunuri, unele importante ca valoare, altele mărunțișuri.
Lista completă a inculpaților din dosarul DIICOT:
Mihaela Butnărașu, municipiul Suceava;
Ariton Mihai Bălței, Rădăuți;
Relu Valentin Burlacu, Stăuceni – Botoșani;
Angel Lucian Călin, municipiul Suceava;
Drabi Cristian Calotă, Slobozia – Ialomița;
Marius Cozianu, București;
Vasile Fănică Cernăuțean, Bălcăuți;
Aurelian Costel David, București;
Gabriela Frătișteanu, București;
Aurel Iova, zis „Ghiniță”, București;
Adrian Arcadie Isopescu, Vicovu de Sus;
Fănel Iova, zis „Gigi”, București;
Paul Iova, zis „Ion Petrișor”, București;
Rustem Iova, București;
Titi Vasile Ieremiciuc, Bălcăuți;
Adrian Militaru, București;
Bogdan Manea, Constanța;
Vasile Mihai, Ialomița;
Constantin Nistor, zis „Copilu”, Vicovu de Sus;
Marian Negoiță, Constanța;
Petru Nistor, zis „Coșarcă”;
Laurențiu Petrița Nistor, București;
Ioan Sorin Parasca, Vicovu de Sus;
Roxana Dana Rotar, zisă „Prințesa Ardealului”, Deva;
Paul Roman, București;
Corneliu Constantin Simionovici, Rădăuți;
Ionel Sadoveanu, București;
George Tărîță, zis „Cușu”, Vicovu de Jos;
Florin Dumitru Vasile, București;
Ghiocel Liviu Zabavschi, municipiul Suceava;
Mehmet Guzel, București;
Neculai Stelian Hutopilă, Izvoarele Sucevei;
Laurențiu Liviu Irina, Fălticeni;
Iulian Lazăr, zis „Bobi”, Târgu Neamț;
Valentin Mehno, Izvoarele Sucevei;
Ionel Vicovanu, Dolhasca;
Mihai Vicovanu, Fălticeni.
