A început Postul Mare, care va dura șapte săptămâni

Ieri a fost ultima zi în care credincioșii au mai putut mânca lapte, brânză, ouă și pește, întrucât s-a lăsat sec pentru Postul Mare care durează șapte săptămâni, a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.
„În Biserica Ortodoxă, duminică s-a lăsat sec pentru Postul Mare. Aceasta a fost ultima zi în care credincioșii au mai mâncat lapte, brânză, ouă și pește. Începând de astăzi, timp de șapte săptămâni, creștinii se vor abține de la mâncarea produselor de origine animală. Dincolo de aspectul mâncării, postul înseamnă și înfrânarea de la anumite acte, gesturi și gânduri”, a mai spus părintele Stoica.
În Biserica noastră este rânduit, ca duminica ce precede începutul postului, să fie duminica izgonirii lui Adam din rai sau «Duminica Iertării», întrucât postul nu înseamnă doar abținere de la mâncare, ci și fapte bune, milostenie și împăcarea cu cei cu care suntem certați. Fără fapte bune, postul rămâne o dietă sau un regim alimentar, ori Biserica nu l-a rânduit în acest sens, a mai spus părintele Stoica.
„De nu veți ierta oamenilor greșalele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșalele voastre”
Cum trebuie să fie un creștin care postește explică evanghelia zilei de duminică, a adăugat purtătorul de cuvânt.
„«Că de veți ierta oamenilor greșalele lor, ierta-va și vouă Tatăl vostru Cel ceresc. Iar de nu veți ierta oamenilor greșalele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșalele voastre». Iertarea semenilor, este prima faptă cu care creștinii trebuie să intre în post. Ne iertăm unii pe alții. Primele zile ale postului sunt și zilele în care, în mod deosebit, cultivăm această virtute a iertării, pentru a trăi în pace și comuniune cu semenii noștri. Evanghelia ne spune că trebuie să iertăm greșelile semenilor noștri, pentru ca Dumnezeu, să ne ierte păcatele noastre. Nu se poate intra în post dacă nu iertăm. De aceea, la slujba de sâmbătă (vecernia), se obișnuiește să se exprime iertarea reciprocă, prin cererea de iertare și împăcare cu toți cei prezenți la rugăciune. Prin iertarea cuiva se recunoaște că persoana respectivă este mult mai de preț decât o faptă a sa săvârșită la un moment dat al vieții sale”, a explicat părintele Stoica.
„Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii”
După cum arată Evanghelia, cel care postește nu trebuie să fie trist, ci să aibă o stare de bucurie: „Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii. Tu însă, când postești, unge capul tău și fața ta o spală, ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție”. Mai mult, postul se ține cu smerenie, el fiind totodată o virtute, a spus purtătorul de cuvânt al BOR.
El a adăugat că nu trebuie să postim ca să ne mândrim cu postul, să fim lăudați sau compătimiți și admirați în același timp. „Trebuie să postim cu smerenie și cu bucurie tainică, fără publicitate și slavă deșartă”, a precizat purtătorul de cuvânt.
În timpul Postului Sfintelor Paști, Biserica întreagă practică postul rânduit de Sfinții Părinți ai Bisericii, ortodocșilor creștini, cler și popor. Perioada Postului Sfintelor Paști este perioada în care toți credincioșii sunt chemați să-și schimbe comportamentul, nu dând vina pe alții, nu acuzând sau judecând pe alții, ci judecându-se, smerindu-se și cerând iertare.
În timpul Postului Sfintelor Paști trebuie să căutăm iubirea și să ne eliberăm de păcat și patimi, trăind în armonie cu lumea din jurul nostru. De fapt, nu numai în post ar trebui să încercăm a face fapte bune, ci în fiecare zi, a conchis Părintele Constantin Stoica.