Nu mai are rost să continui cu derularea Europenelor și a actualelor preliminarii, totul e prea proaspăt. Cert e că Pițurcă ajunsese la un moment dat pe cai mari, mulți declarându-l mare antrenor. Amuzant este că până și Ivanovici ajunsese să-l curteze și să și-l dorească în emisiune! Aici Piți s-a ținut tare, nefiind deloc duplicitar, soiul lui Mitică Dragomir. Dar încet-încet, apetența sa pentru antijoc (de ce nu, talentul său pentru antijoc?!) l-a tras în jos. Totuși, trebuie să fim cinstiți și să recunoaștem că, măcar la turneul final de astă vară, perspectiva ar fi putut fi schimbată de un singur episod: penalty-ul lui Mutu… Poate că am fi făcut antijoc și dincolo de grupe și am fi ieșit tot pe ușa din dos, poate că băieții s-ar fi descătușat, cine poate ști?! Oricum, teza cu fondul sărac de selecție, după părerea mea, nu ține. Cu un nou selecționer, de CONCEPȚIE MODERNĂ, se pot face adevărate minuni. În parte cu aceeași jucători, dar și cu alții pe care Pițurcă i-a ignorat sau i-a constrâns la figurație. Plus alții care nouă nu ne sar în ochi!
Lăsând la o parte latura profesională, au fost și alte lucruri intolerabile în conduita sau năravurile lui Pițurcă. Nu mă refer aici nici la aroganța sa insuportabilă, nici la porecla sa, la numărul său de telefon și de la mașină, le consider coincidențe sau legende precum cele despre Caracal, pe care le-a demontat Tucă recent. Însă trebuie să fim conștienți că omul căruia i se cânta imnul României a premeditat furtul dintr-un cazinou (la asta se reduce a trișa într-un asemenea stabiliment), s-a oferit ca paravan pentru o ipotetică dar dubioasă vânzare de terenuri (pentru care este acum cercetat și a fost adus sub escortă direct de la aeroport pentru declarații), figurează în stenograme cu fraze culpabile (asta pe lângă o exprimare absolut dezgustătoare)…
O fi suficient pentru ca Pițurcă să-și încheie pentru totdeauna mandatul la echipa națională?! Vorba aceea, mandat dracu’…
