A defrișat pădurea și acum vrea să se întoarcă înapoi pădurar

Un pădurar care a fost suspendat din funcție de conducerea Direcției Silvice Suceava la sfârșitul anului trecut este aproape să-și reia activitatea. Cazul care-l privește pe Gheorghe Vasilovici ridică multe semne de întrebare, atât prin prisma a ceea ce au găsit superiorii acestuia cu ocazia controlului care a dus la suspendarea din funcție, continuând cu procesul care a avut loc la Tribunalul Suceava, dosar în care juriștii Direcției Silvice au „uitat” să înainteze recurs, și terminând cu presiunile pe linie politică care s-au făcut pentru reangajarea pădurarului. Mai mult, oamenii cu state vechi de plată din Direcția Silvică Suceava spun că acesta este un caz rarisim, când un pădurar în culpă pentru tăieri ilegale de arbori este aproape de a fi repus pe funcție.
Statul trebuie să-i plătească și cheltuieli de judecată

Controlul care a dus la suspendarea lui Gheorghe Vasilovici a avut loc în luna decembrie a anului trecut, la numai câteva luni după instalarea acestuia în funcția de pădurar la Ocolul Silvic Mălini. Echipele de control de la Direcția Silvică Suceava au descoperit un prejudiciu de 161.811,02 lei, creat prin tăierea ilegală a 260 de arbori. Volumul total de masă lemnoasă tăiată fără a exista aprobările necesare s-a ridicat la 556,987 mc, din care 371,950 mc erau abandonați la cioată. După un asemenea dezastru descoperit în pădurea pe care trebuia s-o protejeze, Gheorghe Vasilovici a fost suspendat din funcție.
Pădurarul a contestat în instanță decizia și a obținut câștig de cauză la Tribunalul Suceava, care a constatat că „în cerere nu s-a indicat temeiul legal prin prisma căreia să fie analizată”. Decizia era definitivă și executorie, dar cu drept de recurs la Curtea de Apel Suceava. În mod curios și lipsit de logică, juriștii Direcției Silvice Suceava nu au mai depus nici un recurs, iar soluția finală a rămas cea a Tribunalului Suceava.
Culmea ironiei, ca și cum paguba de 161.811 lei imputată lui Vasilovici nu ar fi fost suficientă, instanța a decis că acesta trebuie să primească și 2.380 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Lemnul tăiat ilegal putrezește în pădure sau pe marginea drumului

Arborii tăiați ilegal în perioada în care pădurar era Gheorghe Vasilovici provin din mai multe parcele, printre care și „Rezervația de semințe”, acolo unde aprobările pentru tăieri se dau mult mai greu și după o examinare atentă. Pentru că furtul a fost depistat înainte ca lemnul să dispară din pădure, urmele jafului se văd și acum cu ochiul liber în pădurea de la Mălini. Zeci de arbori au rămas în pădure și se degradează pe zi ce trece. Și în depozitul temporar, așa cum este denumit de silvicultori malul pârâului Pojorâta, din Mălini, se găsesc stive întregi de material lemnos. Mai exact, este vorba de 78 de bușteni de rășinoase, atât pentru foc, cât și pentru construcție, cu lungimi de la 2 până la 25 de metri, cu un volum de 61 mc.
Pentru că acest lemn nu a făcut obiectul unor licitații corecte, deocamdată nu se știe cum va fi valorificat.
În ciuda dosarului penal care există pe numele lui Gheorghe Vasilovici la Poliție și a datelor concrete despre furtul din pădurile de la Mălini, reprezentanții Direcției Silvice Suceava cred că se trag sfori pentru ca totul să se mușamalizeze. O expertiză cerută și plătită de pădurarul incriminat ar fi „certificat” nevinovăția acestuia, ceea ce conduce la temerea că totul va fi îngropat.
Interesant este că în 2003, în timp ce activa la Ocolul Silvic Fălticeni, Gheorghe Vasilovici a mai făcut obiectul unui control, în urma căruia de asemenea existau indicii clare pentru tăieri ilegale de arbori. Atunci a scăpat basma curată, iar gurile rele spun că totul s-a rezolvat prin intermediul unui fost șef al Direcției Silvice Suceava.
Cum se fură științific din păduri

Specialiștii Direcției Silvice Suceava spun că în pădurile de la Mălini s-a încercat un furt științific. Ghinionul celor care au pus la cale tunul a fost acela că cineva s-a sesizat în timp util. Peste toate astea, cei care au defrișat pădurea s-au dovedit și extrem de hrăpăreți, ceea ce a făcut ca furtul să devină și mai vizibil.
Furtul științific presupune două direcții. Una din ele vizează diminuarea diametrului arborilor, măsurați la 1,30 metri de cioată, ceea ce conduce la o scădere semnificativă a volumului de masă lemnoasă. Asta înseamnă bani băgați ilegal în buzunare de cei care participă la astfel de acțiuni.
De exemplu, un arbore cu diametrul de 66 cm, la o înălțime de 1,30 metri are un volum de aproximativ 6 mc de masă lemnoasă. Un arbore cu diametrul de 58 cm, la aceeași înălțime, are în jur de 3,80 mc de masă lemnoasă, în timp ce un arbore cu diametrul de 40 de cm, la înălțimea de 1,30 metri de cioată are doar aproximativ 1,90 mc de masă lemnoasă. Sunt diferențe enorme, la care se adaugă și prețurile la care este încadrat materialul lemnos. De exemplu, un metru cub de rășinoase lemn de lucru pentru cherestea costă 155 de lei, pentru construcții este evaluat la 80 de lei, iar pentru foc la numai 30 de lei. Și pentru alte esențe diferențele sunt asemănătoare. De exemplu, un mc de lemn de lucru pentru cherestea din fag costă 145 de lei, pentru construcții se vinde cu 85 de lei, iar pentru foc cu 50 de lei. Prețurile cele mai mari sunt la stejar, gorun, paltin, frasin și cireș, unde un mc de lemn de lucru pentru cherestea costă 260 de lei, în timp ce lemnul pentru construcții este evaluat la 85 lei/mc, iar cel de foc la 50 lei/mc.
Practic, din această jonglare aproape insesizabilă a unor cifre sau încadrări a categoriei la care se vinde lemnul, un pădurar poate câștiga sume enorme. Iar dacă se adaugă și faptul că se implică, direct sau prin neglijență, așa cum este cazul lui Gheorghe Vasilovici, în tăieri ilegale de arbori, avem o imagine de ansamblu asupra jafului științific din pădurile Sucevei.