Numărul de cazuri de cancer bronho-pulmonar este în creștere în județul Suceava și, totodată, vârsta la care apar diverse forme de cancer este tot mai scăzută, a declarat, joi, medicul-șef al secției Oncologie de la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, dr. Alexandra Pușcașu.
Dacă în perioada pandemiei de COVID-19 adresabilitatea către oncologie s-a menținut relativ constantă, în sensul că în anul 2020 au fost înregistrați 2.113 pacienți externați, în 2021 au fost 2.024 pacienți, iar în 2022 – 2.116 pacienți, în anul 2023 numărul acestora a scăzut la 1.847 pacienți, iar în 2024 au fost externați 1.498 pacienți. „Această evoluție a fost corelată cu reducerea temporară a personalului medical, situație care a influențat capacitatea de internare și fluxul de pacienți. În anul 2025 se remarcă o tendință de revenire, cu 1.881 de pacienți externați, pe fondul stabilizării resursei umane și al reluării progresive a activității la parametri optimi”, a explicat dr. Pușcașu.
În ceea ce privește numărul de cazuri oncologice nou diagnosticate, analiza pacienților nou înregistrați în ambulatoriul de oncologie în perioada 2022–2024 evidențiază o ușoară tendință descrescătoare a volumului total de cazuri oncologice, de la 1.631 cazuri în 2022, la 1.610 cazuri în 2023 și 1.532 cazuri în 2024. Potrivit medicului, adresabilitatea a fost mai mare din mediul urban, respectiv 505 cazuri în 2022, 582 în 2023 și 671 în 2024, concomitent cu o scădere a cazurilor din mediul rural, de la 1.126 la 1.028 și la 821, „sugerând o modificare a accesului sau a comportamentului de prezentare la serviciile medicale”.
Din punct de vedere al localizării tumorale, cele mai frecvente diagnostice noi au fost reprezentate constant de cancerul bronho-pulmonar – peste 200 de cazuri/an, cancerul colorectal – între 170 și aproape 200 de cazuri/an, cancerul de sân – între 100-145 de cazuri/an și cancerul de prostată, între 120 și 150 de cazuri/an.
- Principalele cauze ale cancerului pulmonar
Atât în ambulatoriul de specialitate, cât și în secție cancerul de plămâni este principala cauză de mortalitate, care afectează în proporții relativ similare atât bărbații, cât și femeile. Ca factori determinanți medicul a indicat fumatul, precum și mutații genetice care predispun la această formă de cancer.
Șefa secției Oncologie a arătat că tumorile cu incidență mai redusă, precum cancerul pancreatic, hepatic și vezical, au prezentat valori relativ stabile, fără variații majore de la un an la altul. „Aceste date sugerează o menținere a profilului epidemiologic al patologiei oncologice investigate, cu modificări moderate ale adresabilității și distribuției teritoriale a pacienților”, a spus dr. Pușcașu.
Aceasta a afirmat că în secția pe care o conduce se înregistrează, lunar, peste 300 de spitalizări de zi și între 120 și 210 pacienți internați în regim de spitalizare continuă. În secția Oncologie lucrează patru doctori, iar în ambulatoriu, dimineața sunt doi doctori, iar după-amiaza, trei zile pe săptămână au program și cei patru medici din secție: luni și marți de la 15.00 la 18.30 și în zilele de joi sau vineri, în funcție de numărul de pacienți, de la 15.00 la 16.45. Pe palierul de îngrijiri paliative sunt doi medici.
Dr. Alexandra Pușcașu a subliniat că dimineața ambulatoriul este supraaglomerat și de multe ori și după-amiaza medicii de serviciu văd fiecare câte 12-30 de pacienți fiecare.
Un alt aspect îngrijorător semnalat de medicul-șef de la Oncologie este creșterea incidenței cancerului, în special cel digestiv și pulmonar, în rândul tinerilor. „Te aștepți să găsești cancer după 65-70 de ani, dar din păcate vârsta a scăzut mult. Cel mai tânăr pacient al meu, cu un cancer în sfera ORL, are 19 ani. De asemenea, majoritatea cazurilor le găsim în stadii avansate. În stadiile I-III vorbim de un tratament curativ, în stadiul IV este paliație”, a explicat medicul, adică îngrijirile sunt axate pe ameliorarea suferinței și îmbunătățirea calității vieții.
- „Ne ajută foarte mult că avem în spital radiologie intervențională și medicină nucleară”
Pe lângă serviciile medicale acordate pacienților, medicii oncologi pun un mare accent pe comunicarea cu aparținătorii, mai ales că uneori acestora le este extrem de dificil să înțeleagă faptul că în cazurile terminale nu se poate face nimic și atenția trebuie să se focalizeze pe paliație.
Numărul mare de pacienți generează probleme de supraaglomerare, care, corelate cu lipsa de personal, crește timpul de așteptare și scade timpul alocat fiecărui caz. „Când lucram în Franța, unui pacient nou diagnosticat îi alocam o oră, aici numărul mare de pacienți face ca unei consultații să-i acorzi 20 de minute. Stăm foarte mult peste program și suntem foarte obosiți”, a recunoscut doctorița.
În secția Oncologie, la parter este ambulatoriul, la etajul I s-a mutat secția Îngrijiri paliative, la II și III sunt saloanele pentru spitalizare continuă și la etajul IV spitalizarea de zi. În clădire lucrează doar femei: 6 medici la Oncologie și 2 la Paliative, 14 asistente – din care 2 sunt la spitalizare de zi și pe secție câte o asistentă pe etaj, iar infirmiere sunt 2 pe schimb. Media de vârstă a personalului medical este sub 35 de ani.
Printre aspectele pozitive evidențiate de dr. Pușcașu se numără accesul la medicamente, apreciat de medic a fi „din ce în ce mai bun” – „mergem într-o direcție bună”; calitatea corpului medical – „sunt mulți medici tineri în spital, există cooperare și se vede că interesul este focalizat pe pacient”, precum și structura spitalului.
„Ne ajută foarte mult că avem în spital radiologie intervențională și medicină nucleară, care lipseau la spitalul din București în care am lucrat. Volumul de muncă este destul de mare, avem foarte multă responsabilitate. De multe ori patologia pacientului este încărcată, are și alte boli grave, pe lângă cancer, se prezintă în stadii de boală avansate, când nu se mai poate face foarte mult. Încărcătura emoțională este mare, însă consider că este un privilegiu să acompaniezi pacienți cu un diagnostic atât de dificil”, a mai spus dr. Alexandra Pușcașu.
