Balonul de Aur 2025 a fost acordat de către francezi unui francez. Deja, în lumea asta doldora de conspirații, încep să se aprindă „beculețele”. Dar rareori se întâmplă altfel, uitând că există un sistem de vot cu ziarişti din toate țările afiliate FIFA, iar opțiunile acestora sunt la vedere, afişate, deci nu vot secret. Aşadar cârcotaşii, decât să acuze France Football că n-a ieşit cine credeau ei că trebuia să iasă, mai bine s-ar îndrepta spre ziaristul din cutare țară, care a votat cum l-a tăiat capul, după criteriile lui, poate subiective, dar asta e esența sufragiului liber.
Totuşi, de data asta, cu câteva excepții care nici nu merită consemnate, majoritatea celor din fenomen, precum şi opinia publică, au avut păreri convergente. Ousmane Dembélé, omul care s-a extras miraculos dintr-o mlaştină care părea că-l va înghiți complet, ca pe atâția alții, a binemeritat Balonul de Aur. Îmi amintesc perioada sa de la Dortmund, când era un adolescent talentat, pescuit de scouteri din lacul mereu plin al fotbalului francez. Băiatul făcea spectacol în dauna cifrelor, adică demara şi îşi dribla şi umbra, ținând mingea mult peste ce se cerea în fotbalul profesionist. Dar strălucea, era ditamai diamantul neşlefuit, aşa că Barcelona a băgat mâna la teşcherea şi l-a făcut pe atunci al doilea cel mai scump fotbalist din toate timpurile, după Neymar, cu care urma să fie coechipier. Dar parcă numai cu el… Barcelona anului 2017 era un conglomerat de la care se aştepta să câştige „urecheate” pe bandă rulantă. Tânărului Dembélé îi pusese Dumnezeu mâna în cap. Numai că în cei 6 ani petrecuți pe Camp Nou, francezul a clacat complet. Mai puțin de jumătate din meciuri jucate, realizări şi mai puține. Ba chiar suporterii blau-grana îşi vor aminti mereu acel lat banal la mingea oferită de Messi pentru 4-0 cu Liverpool, care ar fi anulat din faşă orice gând de remontada. Atunci a luat-o Barcelona la vale, cu Dembélé măcinat fizic de accidentări recurente.
Cumva, într-un târziu, sigur prea târziu pentru Barcelona, Dembélé a făcut ca Djokovic, apelând la specialişti în toate domeniile conexe talentului, ca să zic aşa. Adică la ştiință. Din țara natală PSG i-a întins o mână, iar băiatul ăsta, ajuns la 28 de ani, efectiv a tras după el echipa spre prima Ligă a Campionilor, ceea ce n-au reuşit la clubul parizian Messi, Neymar şi Mbappé împreună! Chapeau. Doar la capitolul echipă națională mai are ceva de lucrat, iar asta se poate întâmpla anul viitor.
