Ministrul Justiţiei: Dezavuăm orice presiune asupra magistraţilor

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, se declară preocupat de presiunile mediatice la care magistraţii sunt supuşi şi de "tendinţele de escaladare" a polemicilor publice privind anumite proceduri judiciare în curs, anunţând că dezavuează orice presiune asupra magistraţilor.
  Într-un comunicat remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX, ministerul Justiţiei "îşi exprimă preocuparea faţă de tendinţele de escaladare a polemicilor publice legate de desfăşurarea unor proceduri judiciare în curs şi de presiunile mediatice la care magistraţii pot fi supuşi în acest context".

Ministrul aminteşte că prioritatea sa este prevenirea, combaterea şi eradicarea corupţiei, "obiectiv al strategiei de reformă a justiţiei şi o condiţionalitate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare desfăşurat împreună cu Uniunea Europeană".

"Activitatea magistraţilor este esenţială pentru atingerea acestui deziderat de interes naţional", precizează ministrul Predoiu în documentul citat.

Demnitarul afirmă că militează pentru desfăşurarea actului de justiţie în afara oricăror presiuni şi susţine eforturile făcute de magistraţii profesionişti pentru buna desfăşurare a anchetelor şi judecarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor.

"Susţinem şi solicităm magistraţilor să ignore şi să reziste oricăror forme de presiune în exercitarea atribuţiilor ce le revin. Magistratul este supus legii şi este dator să-şi exercite atribuţiile potrivit conştiinţei sale profesionale şi convingerii sale intime privind speţele pe care le instrumentează. Plecând de la principiul separaţiei autorităţilor în stat, dezavuăm orice forme de ingerinţe reciproce dintre acestea, altele decât cele prevăzute de Constituţie şi de lege", afirmă Cătălin Predoiu.

Cu aceeaşi ocazie, ministrul Justiţiei invită întreaga clasă politică "la moderaţie şi reţinere în aprecierile la adresa magistraţilor", ca o garanţie a bunei administrări a justiţiei.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a constatat, joi, în plen, că politicienii şi membrii Executivului au depăşit limitele admisibile ale discursului politic în privinţa afirmaţiilor despre procurori.

Plenul CSM aprecia că libertatea de a critica o instituţie publică, libertate specifică discursului public, a fost transformată în declaraţii de natură a discredita un întreg corp profesional.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii susţinea că prin aceste declaraţii publice, ce culpabilizează întregul corp al magistraţilor procurori, s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a scăderii prestigiului procurorilor şi a afectării independenţei acestora.

Potrivit CSM, reprezentanţilor celorlalte puteri - legislativă şi executivă - nu le este permisă exprimarea unor opinii cu privire la calitatea actului de justiţie şi a celor care-l înfăptuiesc.

"Într-un stat de drept, nimeni şi, cu atât mai mult, un reprezentant al uneia din celelalte două puteri nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmaţii aduce inevitabil atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în, stat cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei magistraţilor", se arată în concluziile Plenului CSM de după şedinţa de joi.

Plenul CSM susţinea că politicienii şi membrii Executivului au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic aşa cum sunt protejate de dispoziţiile articolului 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care consacră libertatea de exprimare.