Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Printre exemplele de prietenii neobișnuite dintre oameni și alte viețuitoare se regăsește cu siguranță și cea a unui sucevean cu un frumos exemplar de cocoș de munte – specie care nu suportă prezența omului.
Inedita legătură dintre un bucovinean pasionat de fotografie și un cocoș de munte din Parcul Național Călimani a devenit foarte cunoscută pe mediile de socializare, unde Cristian Doroftiesei postează de vreo patru ani tot felul de filmulețe și fotografii care stârnesc uimirea internauților.
Bărbatul cu cocoșul de munte înfoiat ca un mire la nuntă, cățărat pe umăr, pe cap, mergând pe braț sau rotindu-se în jurul său, în timp ce îi cântă la trompetă, au devenit virale, de-a lungul timpului.
Cea mai recentă filmare e din ziua alegerilor prezidențiale, când Cristian Doroftiesei a mers să își viziteze prietenul necuvântător cu care se întâlnește an de an.
După ce l-a mângâiat pe frumosul penaj de pe spate, suceveanul s-a arătat dornic să le predea o lecție despre natură celor care au comentat aiurea în alte ocazii.
”Cocoșul de munte - am învățat de la un moș că este o pasăre sedentară, trăiește la mare altitudine și nu suportă prezența omului. Eu sunt mai special – scuzați lipsa de modestie. Acest cocoș trăiește numai în pădure, nu poate fi dus acasă, nu mănâncă grăunțe, fân, otavă sau pâine. El mănâncă cetină, merișor, afine...” a explicat Cristian Doroftiesei, care i-a rugat pe cei care nu au habar să se abțină de la comentarii prostești.
”Hai sus!” i-a spus cocoșului de munte, pe care l-a invitat să-i urce pe mână, iar acesta, cocoțat, îi răspundea în legea sa, cu sunete guturale.
Cocosul de munte trăiește în pădurile de conifere, la altitudini de 1.200-1.500 de metri.
În această perioadă cocoșul de munte se află în perioada de împerechere, care se întinde până în luna iunie.
Masculul este mai mare, atingând o greutate de 4-5 kg, deschiderea aripilor măsoară 90 de centimetri, iar înălțimea ajungând la 1 metru. Penajul este pe spate, cap și aripi de un brun închis, iar pieptul are o culoare verde cu luciri metalice.
În perioada împerecherii masculii devin agresivi, putând ataca chiar şi omul. În timpul rotitului, masculii îşi desfac coada în evantai şi scot sunete puternice ce atrag femelele.
Din instinct, pasărea își protejează teritoriul și poate ataca orice intrus. Tocmai de aceea, prietenia dintre om și cocoșul de munte pare a fi imposibilă, dar realitatea din Călimani ne arată cu totul altceva.
