Microexpoziție cu obiecte legate de istoria Regalități, la Sala Sfatului Domnesc de la Muzeul de Istorie

Muzeul Național al Bucovinei a realizat o microexpoziție cuprinzând obiecte legate de istoria Regalități, care poate fi văzută la Sala Sfatului Domnesc de la Muzeul de Istorie. În urmă cu un secol, pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, s-a desfășurat unul dintre cele mai importante momente din istoria contemporană a României, prin încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, ca suverani ai tuturor românilor dintre Nistru și Tisa.

Reprezentanții Muzeului Național al Bucovinei au făcut un rezumat al evenimentelor de la Alba Iulia. Astfel, se spune în comunicatul transmis de muzeografii suceveni, „Alba Iulia nu a fost ales întâmplător, ci datorită simbolisticii sale, deoarece aici a intrat triumfător Mihai Viteazul, la 1 noiembrie 1599, după bătălia de la Șelimbăr, iar trei veacuri mai târziu, în 1 Decembrie 1918, a devenit locul în care s-a proclamat Unirea Transilvaniei cu România. Ideea unei încoronări regale, pentru a sărbători nașterea României Mari, a fost acceptată la scurt timp după încheierea Tratatelor de Pace. Prim-ministrul, Alexandru Averescu, a numit o Comisie Centrală de Încoronare, condusă de generalul Constantin Coandă, președintele Senatului, care a început pregătirile pentru încoronare în anul 1921.

Evenimentul s-a desfășurat în Catedrala ortodoxă care a fost ridicată special pentru încoronare, în mai puțin de un an, iar pentru a permite ridicarea lăcașului de cult, a fost demolat o parte din zidul cetății Alba Iulia, inclusiv o zonă a bastionului Mihail.

Protocolul Încoronării pe toate cele trei zile fusese gândit de mitropolitul Miron Cristea, de Nicolae Iorga şi de Regina Maria.

Slujba încoronării și Te Deum-ul au fost oficiate de patru mitropoliți ortodocși, iar Regele Ferdinand I și Regina Maria au fost așezați pe tronurile împărătești.

După terminarea serviciului religios, suveranii și întregul cortegiu au fost conduşi de Înalţii Prelaţi în curtea Catedralei, sub un baldachin, întreţesut cu brocart roşu şi galben pe un fond alb, urmaţi de preşedinţii Corpurilor Legiuitoare cu coroanele regale.

Regele Ferdinand I, de confesiune catolică, și-a pus singur coroana pe cap, apoi Regina Maria a îngenuncheat în fața sa și acesta i-a așezat pe cap o coroană care fusese confecționată din 1,8 kilograme de aur, provenind din Munții Apuseni.

101 salve de tun au anunţat imediat că primul suveran al tuturor românilor a primit consacrarea funcţiei sale. Apoi, cei doi suverani au ieșit din Catedrala Reîntregirii pentru a fi aclamați de aproximativ 30.000 de spectatori și de 15.000 de soldați.

A urmat o paradă militară în timpul căreia Ferdinand I și Maria au mers călare în fruntea regimentelor ai căror comandanți onorifici erau.

În Proclamația dată la Alba Iulia se preciza:

„Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională am moştenit Coroana României, după glorioasa domnie a Regelui Întemeietor. Suindu-mă pe Tron am rugat Cerul să dea rod muncei, ce, fără preget, eram hotărât să închin iubitei mele ţări, ca bun Român şi Rege. Pronia cerească a binecuvântat şi, prin bărbăţia poporului şi vitejia ostaşilor ne-a dat să lărgim hotarele Regatului şi să înfăptuim dorul de veacuri al Neamului nostru. Am venit astăzi cu Regina - care ne-a fost tovarăşă în credinţă neclintită la răstrişte şi la bucurie - ca printr-această sărbătoare să consacrăm în faţa Domnului şi a scumpului nostru Popor legătura ce ne uneşte dea-pururea cu dânsul. Punând pe Capul Meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, Coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci Coroana României-Mari, Mă închin cu evlavie memoriei celor cari, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe acei cari au proclamat-o într-un glas şi o simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare (...). Acestei sfinte misiuni, în neclintită unire cu Poporul nostru, voiu închina toate puterile mele de om şi de Rege şi asupra ei chem, în această zi solemnă de înălţare sufletească, binecuvântarea celui A-Tot-Puternic”.

·        Alba-Iulia, 15 octombrie 1922  - Ferdinand I

La festivităţile de la Alba Iulia au luat parte reprezentanţi din 17 state ale lumii, printre care, reginele Maria a Iugoslaviei şi Elisabeta a Greciei, principesa Beatrice de Bourbon, ducele de York, generalii francezi Berthelot şi Weygand ș.a.

„Serbările încoronării s-au mutat apoi la București, unde, în data de 17 octombrie, Ferdinand I și Maria au fost aclamați de 10.000 de primari veniți din toată țara la Arenele Romane.

Totodată, suveranii României Mari au trecut pe sub Arcul de Triumf şi au primit defilarea tuturor drapelelor regimentelor care participaseră la luptele din 1916 – 1918.

În presa națională și internațională, ecoul sărbătoririi încoronării a fost favorabil, evidențiind imaginea pe care România încerca să și-o creeze în Europa și în lume”, au mai completat reprezentanții Muzeului de Istorie Suceava.