Cât a costat „Nuntă în Bucovina”

Realizarea filmului etnografic „Nuntă în Bucovina”, de către Centrul Culturii Tradiționale de la Centrul Cultural Bucovina, la solicitarea Consiliului Județean Suceava, a costat 60.000 de lei, bani alocați din bugetul CJ Suceava, potrivit managerului Centrului Cultural, Sorin Filip. Cea mai mare sumă, aproximativ 10.000 de lei, a fost cheltuită pentru filmări. Managerul Sorin Filip a declarat că au fost necesare peste 40 de ore de filmări și sute de ore alocate pentru montaj, instituția are un singur cameraman angajat și de aceea a fost nevoie să încheie contracte de prestări servicii cu alți cameramani. Filmările au fost făcute la Pârteștii de Sus și la Botoșana. Sorin Filip a spus că au mai fost plătite formațiile, fanfarele și grupurile folclorice, precum și persoanele care au venit cu cai – trei gospodari, plătiți cu 300 de lei/cal.

Marea majoritate a celor aproximativ 400 de protagoniști din film au participat la realizare fără nici un beneficiu financiar. În ceea ce-i privește pe angajații Centrului Cultural care au lucrat pentru film, managerul Sorin Filip a spus că nu au fost plătiți suplimentar. Pentru orele lucrate în afara programului, inclusiv în weekend, au primit zile libere în timpul săptămânii, conform legii.

Personajele principale ale filmului, „mireasa Savetuca” și „mirele” Vasilică, Daniela Ciornei și Vasile Leșan, elevi ai Colegiului Național „Petru Rareș” din Suceava în perioada filmărilor, acum studenți în anul I la universități din Iași, au participat de asemenea gratuit.

Echipa de la Centrul Culturii Tradiționale de la Centrul Cultural Bucovina, care a realizat documentarea, a fost formată din etnologul Ancuța Crețu, doctorul în muzicologie Constanța Cristescu, consultantul folclor muzical Oana Sîrbu și consultantul artă populară Gabriela Teișanu.

Pe lângă suma alocată de Consiliul Județean Suceava, specialiștii au beneficiat de sprijin din partea administrațiilor locale din cele două sate și din partea localnicilor. În film apar gospodari din Pârteștii de Sus și din Botoșana, cunoscători ai rânduielii nunților de altădată, copii, tineri și lăutari, reconstituindu-se astfel o nuntă din perioada anilor 1960-1970, cu toate cele trei etape principale - logodna, nunta propriu-zisă și obiceiurile de după nuntă.