„Traducerea de carte în Bucovina, un fenomen complex”, dezbatere în cadrul Salonului Literaturii Române din Bucovina, ediția a XVII-a

După 2 ani de pauză, la Sala de Artă „Elena Greculesi” din cadrul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” s-a organizat Salonul Literaturii Române din Bucovina, ediția a XVII-a, care a avut ca temă de dezbatere „Traducerea de carte în Bucovina, un fenomen complex”.

Reluarea acestui eveniment cultural remarcabil pentru Bucovina a fost o bucurie pentru organizatori, după cum a remarcat directorul Bibliotecii Bucovinei, dr. Gabriel Cărăbuș, pentru invitații care au vorbit despre tema propusă, pentru autorii care și-au lansat cele mai noi cărți, dar și pentru publicul prezent la eveniment.

Prof. univ. dr. DHC Sanda-Maria Ardeleanu, director al Bibliotecii Universității „Stefan cel Mare” din Suceava, a spus, în deschiderea evenimentului, că revenirea în această incintă „altar al culturii bucovinene”, la Biblioteca „I. G. Sbiera”, după o perioadă de întrerupere și într-o perioadă de manifestări care vin peste noi în avalanșă (lumea este dornică de dialog, dornică să se vadă fără mască) ne bucură. În calitate de reprezentant al USV Suceava, Sanda-Maria Ardeleanu a fost încântată de invitația la un dialog deschis pe problematica traducerilor, un dialog pe care Bucovina l-a deschis cu mulți ani în urmă (Fenomenul traducerilor în Bucovina), la Rădăuți. „Am constatat că majoritatea marilor autori bucovineni au fost și traducători, ca urmare, nu pot decât să spun că această preocupare pentru tema lansată este una de tradiție în Bucovina, iar proiectul pe care prof. univ. dr. Muguraș Constantinescu l-a lansat la USV, susținut de conducerea universității, este un proiect cu care universitatea noastră se mândrește”, a mai spus prof. univ. dr. DHC Sanda-Maria Ardeleanu, făcând referire și la volumul semnat de prof. univ. dr. Muguraș Constantinescu, „O istorie a traducerilor în limba română – Secolele XVI – XX (ITRL)”, lansat în cadrul salonului, volum prezentat de Isabel Vintilă.

·        O traducere (...) te îmbogățește, îți amplifică bagajul cultural personal

Moderatorul manifestării a fost Alexandru Ovidiu Vintilă, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni și redactor-șef al „Bucovinei literare”, care a vorbit și despre importanța traducerilor, importanța traducătorilor din Bucovina, importanța traducerilor pentru o cultură: „practic, o cultură nu ar putea exista, nu s-ar putea integra în evantaiul de culturi din întreg spațiul global fără traduceri. Avem nevoie de traduceri, iar acest lucru s-a conștientizat în spațiul  nostru bucovinean încă de foarte mult timp”.

Președintele Societății Scriitorilor Bucovineni a dat și câteva exemple de traducători, cum ar fi Silvestru Octavian Isopescul, care era bucovinean și a tradus Coranul, apoi să nu uităm de Critica rațiunii pure, una din lucrările cele mai importante ale lui Immanuel Kant, care a fost tradusă la nivel de manuscris, pentru prima oară, de Mihai Eminescu, considerat „un fenomen bucovinean”,  să ne amintim de sociologul Traian Brăileanu, de Dan Slușanchi etc., „o adevărată pleiadă de traducători în spațiul bucovinean”.

Tema „Traducerea de carte în Bucovina, un fenomen complex” a fost dezbătută și de scriitoarea și traducătoarea Doina Cernica, om de cultură, jurnalist, care a amintit câteva aspecte care contează în fenomenul traducerilor din Bucovina. Scriitoarea Doina Cernica a vorbit despre Mihai Eminescu – traducătorul, dar și despre remarcabila acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga - maica Benedicta, care își doarme somnul veșniciei la Mănăstirea Putna (pe 5 mai s-au împlinit 16 ani de la plecarea în Ceruri a acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga - maica Benedicta), și care i-a dedicat un studiu lui Eminescu-traducător. „Am reținut din acel studiu că există persoane de mare aspirație culturală, care recurg la traducere pentru nevoi personale, pentru interesul personal privind abordarea unei teme. Este cazul lui Eminescu. De asemenea, acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga lega actul traducerii ca extraordinar de benefic în tinerețe, când o traducere, din orice domeniu ar fi și orice specialitate ar avea traducătorul, te îmbogățește, îți amplifică bagajul cultural personal”, a spus Doina Cernica.

·        Lansări de carte

La dezbatere au mai participat nume cunoscute în spațiul intelectual bucovinean precum: traductologul, prof. univ. dr. Muguraș Constantinescu; istoricul și criticul literar, traducător, prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc; monahia Elena Simionovici, președinte de onoare al Societății Scriitorilor Bucovinei; Isabel Vintilă, critic literar și traducător, profesor, dr. în filologie și inspector școlar pe disciplina Limba și Literatura Română.

Au fost lansate și o serie de volume: Muguraș Constantinescu, „O istorie a traducerilor în limba română – Secolele XVI – XX (ITRL)” (prezentarea a fost făcută de Isabel Vintilă); Elena-Brândușa Steiciuc, „Pe fibra textului. 50 de lecturi complice” (prezentată de Alexandru Ovidiu Vintilă); Doina Cernica, Dany-Madlen Zărnescu, „Grădinile mănăstirii” (o ediție apărută sub egida Bibliotecii Bucovinei) (prezentată de Alexandru Ovidiu Vintilă).

Tot în cadrul Salonului au fost prezentate publicului și primul număr pe anul în curs, 1-2-3/2022, al revistei „Bucovina literară”, dar și „Scriptum” AN XXVIII NR. 1-2 2022, publicație trimestrială a Bibliotecii Bucovinei.

·        Expoziție de carte

Pe holul Bibliotecii Bucovinei de la etajul întâi au fost amenajate câteva vitrine expoziționale, o vitrină cu „Traducători Bucovineni”, de unde am reținut câteva titluri: Das Heilige Kloster – Voroneț, Doina Cernica – Fetița și Vulpea Argintie (cu traduceri în limba franceză și portugheză), Doina Cernica – Fetița și broasca țestoasă (traducere în limba franceză), Doina Cernica – Poveste cu zăpezi trecătoare și ghiocei nemuritori (tradusă în limba franceză), și o vitrină cu „Autori Bucovineni”: Alexandru Ovidiu Vintilă – Insectele Imperiului (câte ceva despre orbirea șamanilor), Tiberiu Avram – Evadarea din iad, Neculai Roșca – O lume minunată, Elena-Brândușa Steiciuc, „Pe fibra textului. 50 de lecturi complice” etc. Alexandria Librării a prezentat un stand cu cărți, tot pe holul bibliotecii sucevene, unde se aflau volume semnate de mai mulți autori contemporani.

Salonul Literaturii Române din Bucovina a fost organizat de Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” și Societatea Scriitorilor Bucovineni, sub egida Consiliului Județean Suceava, în colaborare cu Alexandria Librării.