Un adolescent în vârstă de 15 ani, Vadim, din Cernăuți, vorbitor de limba română, vine zilnic în vama Siret și ore în șir traduce pentru conaționalii săi care se refugiază în România din calea războiului. În Ucraina școlile sunt închise, dar băiatul spune că nu s-a gândit niciodată că la 15 ani va deveni translator. Nu vine singur la Siret, dar cel care îl însoțește nu este vreun adult, ci sora lui mai mică, în vârstă de 13 ani, care de asemenea traduce. Copiii trec ușor frontiera românească, dar la cea ucraineană pierd în continuare mult timp, deși grănicerii îi cunosc de-acum.
Vadim ne-a spus că cea care îi aduce zilnic de la Cernăuți la frontiera cu România este mama lor și tot ea este cea care îi preia, când se întorc acasă. „Părinții au zis că foarte bine, dacă vrei să mergi, te ducem și te aducem în fiecare zi. Mama mă aduce până în frontieră. Pentru mine este foarte ușor, fac asta din tot sufletul. Sunt foarte mulți care nu știu nici română, nici engleză și mama a zis că dacă vrei, mergi și ajută cu tradusul. Cel mai mult am stat aici două zile și-o seară. Nu mi-a fost somn defel. Nu m-am gândit că România o să ajute așa de tare Ucraina”, a spus adolescentul.
Ne povestește că în Cernăuți este încă pace, doar alarma aeriană sună din când în când și locuitorii merg în adăposturi. Cu inocența vârstei, despre refugiații care vin pe jos, el spune că sunt săraci, „dar care vin cu mașina sunt milionari”, crede Vadim.
Preotul Daniel Petrosciuc, de la parohia Negostina, îl cunoaște pe Vadim. Ne spune că adolescentul vine la Siret pentru a traduce încă din primele zile ale războiului și apreciază că acesta își ajută conaționalii. „Este greu de conceput ca un copil de 15 ani să vină aici să ajute, dar se vede că vârsta nu contează, totul este să vrei să te pui în slujba aproapelui tău”, a afirmat preotul.
