Restaurant Mosaik
Restaurant Mosaik
Restaurant Mosaik
 
vineri, 2 iul 2021 - Anul XXVI, nr. 152 (7764)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,943 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,7005 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Memoriu adresat Ministerului Educației de către profesorii de istorie suceveni pentru asigurarea unui loc prioritar studiului istoriei în școli

Vineri, 2 Iulie 2021 (14:09:49)de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Profesorii de istorie suceveni au semnat un memoriu trimis Ministerului Educației prin care solicităasigurarea unui loc prioritar studiului istoriei în școli. Memoriul a fost citit public vineri, pe 2 iulie, în cadrul Simpozionului „Ștefan cel Mare și Sfânt, ctitor al neamului românesc”, acțiune care s-a desfășurat la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare situată în Parcul Șipote –Cetate.

Evenimentul a fost organizat de Universitatea „Ștefan cel Mare” (USV) Suceava, Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Suceava, Asociația Spirit Liber Fălticeni, în colaborare cu mai multe licee din județ: Colegiul Național „Mihai Eminescu” Suceava, Colegiul Național „Nicu Gane” Fălticeni, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus etc.

Profesorii de istorie suceveni spun că în țările europene, chiar în țările vecine, se predau elevilor câte două, trei, chiar patru ore de istorie pe săptămână, în timp ce la noi se predă o singură oră de istorie pe săptămână elevilor din clasele V-XII, cu mici excepții.

Cadrele didactice vor să tragă încă o dată un semnal de alarmă asupra importanței disciplinei de istorie pentru învățământ, pentru viitoarele generații, pentru cultivarea spiritului civic, pentru istorie și pentru neamul românesc, iar elevii sunt beneficiarii actului didactic, ei sunt cei care construiesc ziua de mâine și merită să fie bine instruiți.

Vă prezentăm memoriul semnat de profesorii de istorie suceveni, dar și cel semnat de profesorii de istorie din județul Neamț.

 

1.     Memoriu

 

Aleși ai poporului, salvați istoria neamului românesc!

 

„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”

                                                                                                                           (Nicolae Iorga)

 

 

Istoria are un rol de o importanță covârșitoare în formarea tinerei generații și de aceea statutul său ca disciplină școlară nu poate fi secundar. Această poziție prioritară în formarea elevilor se fundamentează și pe faptul că ea formează, ca nicio altă disciplină de studiu, valorile fundamentale ale umanității.

Prin natura sa, istoria trezește și cultivă  sentimente, creează acele stări raționale și afective de care are nevoie orice ființă umană pentru a trăi și a-și valida capacitățile creatoare în conformitate cu interesele societății. Istoria vizează atât latura cognitivă,cât și cea rațional-afectivă,contribuind la  dezvoltarea cunoștințelor din toate sferele existenței sociale.

Istoria oferă exemple pentru prezent, este o știință de sinteză, o componentă esențială a  culturii generale. Prin învățarea istoriei se formează noțiuni, aptitudini și convingeri morale, sentimente și valori ideale de viață, frumos și adevăr, care joacă un mare rol în modelarea personalității elevului și în întărirea legăturilor care unesc comunitățile umane.

Formarea educației patriotice și a  unei morale decente sunt indispensabile tineretului de astăzi. Studiind temeinic istoria, elevii pot realiza că flacăra spiritului național, a identității de limbă și de neam nu s-a stins niciodată și că aceasta trebuie transmisă de ei mai departe. Învățând despre noi înșine, despre rosturile neamului românesc, vom rezista mai ușor acțiunilor de dezorientare și destrămare a ființei noastre naționale, acțiuni ce apar inevitabil din afară și din interior țării.

Educația istorică reprezintă un pilon important al existenței noastre și un subiect de mare actualitate instructiv-educativă. Cu toate acestea,pe fondul unei crize de identitate națională care a cuprins România în ultimele două decenii, în noile Planuri-Cadru pentru învățământul liceal, supuse dezbaterii publice de către Ministerul Educației și Cercetării, poziția istoriei ca disciplină devine marginală.

România este în acest moment singurul stat european în care elevii învață în medie o oră de istorie pe săptămână, atât la gimnaziu și liceu, în timp ce în celelalte state din Europa, în Planurile – Cadru, sunt prevăzute între 2 și 4 ore la istorie.  Spre exemplu, în Bulgaria se studiază 3 ore pe săptămână, în Belgia – 3 ore, în Republica Cehă – 3 ore, în Danemarca – 2 ore, în Estonia – 3  ore, în Germania 3 ore, în Franța 3 ore, în Grecia – 3 ore, în Letonia – 2 ore, în Marea Britanie – 4 ore, în Olanda – 3 ore, în Rusia – 4 ore, în Slovacia – 2 ore, în Turcia – 3 ore, în Ucraina – 3 ore, în Ungaria – 4 ore ș.a.

De altfel, prin integrarea sa în Uniunea Europeană, România s-a angajat să respecte și să aplice documente precum: Recomandarea Nr. 1283 / 1996 privind istoria și învățarea istoriei în Europa, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Recomandarea Nr. 15/2001 privind predarea istoriei în Europa secolului XXI, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, dar acest lucru nu se realizează prin noile Planuri Cadru.

Având un rol elementar în prezentarea experienței umane acumulate de-a lungul timpului, studiul istoriei contribuie la formarea unui viitor cetățean cu spirit democratic. Dar, pentru aplicarea unei viziuni moderne și eficiente de predare a acestei discipline, istoria nu se poate face printr-un număr atât de redus de ore cum specifică noile Planuri Cadru.

Pentru a nu se ajunge ca viitorii absolvenți de liceu, fie că provin din clase cu profil real sau de uman, să fie lipsiți de unul dintre elementele importante ale identității naționale, locul istoriei ca disciplină de studiu trebuie reconsiderat.

Se simte nevoia de susținere și de adoptare a unei decizii care să aibă în vedere interesul național, care să asigure tinerilor din România o educație de calitate pentru a deveni totodată și viitori cetățeni europeni, mai greu de manipulat de diverse organizații și interese străine și conștienți de patrimonial lor spiritual, de felul cum ar trebui să funcționeze instituțiile într-un stat democratic, de valorile trecutului lor.

De aceea, stimați reprezentați ai neamului românesc, vă adresăm rugămintea să militați, prin pârghiile de putere pe care le aveți la dispoziție, pentru asigurarea unui loc prioritar studiului istoriei în noile Planuri Cadru propuse de Ministerul Educației și Cercetării.

 

(Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Istorie și Geografie, Societatea de Științe Istorice din România, filiala Suceava

Asociația „Spirit Liber” Fălticeni)

 

 

2.    Memorandumul de la Neamț

 

Apel deschis

pentru redarea locului cuvenit istoriei în sistemul de educație din România

 

În mileniul al treilea omenirea și noi, locuitorii continentului european, suntem martorii unor importante transformări care ne marchează inexorabil viața, inclusiv pe cea a tinerei generații. În epoca globalizării și a apartenenței la marea familie a Uniunii Europene, s-ar putea crede, în mod simplist,că omul  rătăcit în Univers ar putea trăi oriunde, fără a fi influențat de meleagurile natale. Acest aspect ar echivala cu pierderea identității proprii și naționale. Nu este nimic exagerat în acest avertisment, deoarece fiecare om este  produsul civilizației în care a apărut, el poartă „sigiliul” locului în care s-a născut. Conștient sau nu  de această determinare, omul simte și acționează în funcție de aceasta.

Începând cu anul 2000, cu precădere în România, ieșită cu dificultate din perioada comunistă, se manifestă o criză profundă de identitate națională care se repercutează asupra sistemului de valori la care tinerii se raportează. Această criză are drept consecință negativă lipsa de implicare a tinerilor în viața societății, absența responsabilizării sociale și pericolul deznaționalizării cauzat de defăimarea statului român. Sistemul educațional românesc este afectat de o criză sistemică, marcată, între altele, și de marginalizarea permanentă a istoriei ca disciplină de studiu în școală, ce a devenit o permanență a ultimului sfert de veac. Aceasta se manifestă prin:

1.    Reducerea drastică a numărului de ore de istorie la clasă, fapt care împiedică formarea și dezvoltarea conștiinței naționale la elevi. România, membru al Uniunii Europene din anul 2007, este singurul stat membru, conform statisticilor publicate de către Consiliul Europei, rețeaua EURYDICE, Asociația Europeană a Profesorilor de Istorie – EUROCLIO, în care elevii învață în medie o oră de istorie  pe săptămână, în timp ce în celelalte state membre UE în planurile – cadru sunt prevăzute între 2-4 ore la istorie.

2.    Lipsa finanțării necesare a unei logistici adecvate lecțiilor cu caracter aplicativ și standardelor de calitate (de exemplu: absența cabinetelor de istorie, materiale didactice perimate sau insuficiente, dotarea cu mijloace moderne inexistentă ș.a.).

3.    Absența motivației persoanelor implicate în procesul educațional pentru asigurarea tranziției de la orele teoretice de istorie la activități cu caracter practic și formativ. Astfel, subfinanțarea sistemului și numărul redus de ore nu susțin vizitele de studiu, cercetarea istoriei locale, vizitele la muzee și obiective istorice, crearea de materiale didactice inovative, auxiliare, sprijinirea inițiativelor de învățare activă prin teatru istoric, activități specifice cercurilor/cluburilor de istorie).

4.    Dificultatea elevilor de a obține performanțe școlare, ca urmare a lipsei de motivație mai sus menționate.

5.    Formarea tinerei generații în umbra acestor carențe educaționale a provocat consecințe devastatoare asupra sentimentului patriotic al apartenenței la națiunea română și a distorsionat conștiința națională.

6.    Formarea profesională a dascălilor a avut de suferit ca urmare a costurilor personale impuse acestora, ca o consecință a unei investiții minime a ministerului educației în formarea continuă.

7.    În condițiile scăderii permanente și drastice a nivelului calității în educație, disciplina Istorieeste responsabilă de formarea unei culturi generale consistente, despre lume și viață, fapt  evident ignorat de factorii decidenți din politicile educaționale din România.

Ca atare, se impune cu acuitate ca procesul educațional din România să creeze premisele educației pentru conștiința apartenenței la un popor cu o istorie remarcabilă, pentru stima de sine și pentru respectul față de valorile perene românești care au creat condițiile rezistenței în fața oricăror vicisitudini istorice.

Noile propuneri cu referire la planurile-cadru pentru învățământul liceal, cursul inferior și cursul superior, au provocat intense dezbateri și chiar dacă nu este ideală, varianta 1 pare a fi mai potrivită, dacă suntem puși să alegem dintre cele propuneri (și în această situație numărul de ore este foarte mic, mai ales pentru clasa a XII-a). Variantele 2 și 3 nu pot fi acceptate deoarece numărul orelor a fost drastic redus și nu pot  acoperi  conținuturile/ nu pot dezvolta competențele generale impuse prin programele școlare. Este cu atât mai grav faptul că s-au redus orele de istorie la specializările Filologie și Științe Sociale, în condițiile în care elevii trebuie să susțină un examen de Bacalaureat la această disciplină. La filiera vocațională(specializarea învățători-educatoare) nici nu ar trebui să fie vorba de reducerea orelor de istorie deoarece acești elevi se pregătesc să devină învățători ori educatori, fiind cunoscut faptul că istoria se predă la clasa a IV-a unde viitori pedagogi formează elevilor primele noțiuni legate de istorie. De asemenea, sunt grav afectate și profilul tehnologic și învățământul profesional, unde la variantele 2 și 3 se propune chiar studierea acestei discipline în jumătate de oră (0,5).

         În județul Neamț s-a realizat o analiză detaliată a educației pe problemele ce determină formarea conștiinței naționale și solicităm forurilor competente următoarele:

1.    Redarea rolului și locului cuvenit istoriei ca disciplină de studiu în școală, având în vedere menirea formativă a acestei discipline de studiu în planul dezvoltării personalității elevilor;

2.    Prevederea în planurile cadru de învățământ la toate clasele, începând de la a V-a și până la a XII-a, indiferent de profil și filieră, a 2-3 ore de istorie;

3.    Introducerea istoriei ca probă obligatorie la examenul de bacalaureat la toate profilele și filierele de la nivel liceal;

4.    Constituirea unui curriculum pentru clasele  IV - XII pe baza respectării principiul cronologiei istorice. Acestea ar trebui să includăși referiri la valori și simboluri perene românești, la rolul Bisericii în istoria națională,  la principalele etape ale culturii românești;

5.    Realizarea manualelor de istorie cu respectarea principiilor didactice, metodice și științifice moderne, în care calitatea și nu prețul să fie factorul determinant;

6.    Respectarea și aplicarea prevederilor principalelor documente europene cu privire la locul și rolul istoriei în școală, la care România a subscris și s-a angajat să le respecte, și anume: Recomandarea 1283 / 1996 privind istoria și învățarea istoriei în Europa, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și respectiv, Recomandarea 15/2001 privind predarea istoriei în Europa secolului XXI, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei;

7.    Realizarea în comun de către România și Republica Moldova a curriculei și manualelor de istorie.

Susțin cele mai sus prezentate: Profesorii de istorie din învățământul preuniversitar din județul Neamț, membrii Asociației Profesorilor de Istorie Neamț – APIN; (Asociația Profesorilor de Istorie Neamț,  Inspectoratul Școlar Județean Neamț, inspector școlar, prof. Elena PREDA)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Memoriu adresat Ministerului Educației de către profesorii de istorie suceveni pentru asigurarea unui loc prioritar studiului istoriei în școli.
 Vizualizări articol: 1392 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Memoriu adresat Ministerului Educației de către profesorii de istorie suceveni pentru asigurarea unui loc prioritar studiului istoriei în școli0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Ultima ora local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei