Proiectul online „Meșterii populari la vreme de restriște...” continuă cu o meșteriță care face jucării din lemn

Proiectul online „Meșterii populari la vreme de restriște...”, ce se poate urmări pe pagina de Facebook Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava, continuă cu o meșteriță care face jucării din lemn. Meșterul popular Doina Olenici, din Horodnic de Jos, a acceptat propunerea consultantului artistic Eutasia Rusu de a participa la acest proiect online, unde este prezentată activitatea pe care o practică în această perioadă de pandemie, în situația de alertă, de această dată.Jucăriile din lemn, spune Eutasia Rusu, sunt cele mai vechi tipuri de jucării. Deși au trecut ani buni de la apariția lor, sunt în continuare foarte apreciate de către cei mici și nu numai. „Când le așezi în fața copiilor, imaginația lor se desprinde imediat, atingând cotele magice de care au ei nevoie. Meșterița noastră, Doina Olenici, prelucrează lemnul de ani buni, în final rezultând diferite forme de jucării: animale, litere, piese de puzzle. Pasionată de ceea ce face și cu multă dragoste pentru copii, doamna Doina face demonstrații de la forma inițială a lemnului până la forma finală a unei jucării”, ne-a spus Eutasia Rusu.

Esențele de lemn pe care le prelucrează Doina Olenici sunt cele de cireș, paltin și larice, şi foloseşte traforajul, șmirghelul și vopseaua specială. Toate obiectele meșteriței au o valoare sentimentală pe care mereu și-o definește. O întâlnim la târguri și expoziții de specialitate cu minunatele sale jucării și cu dragostea pe care le-o poartă, dar o întâlnim și în mijlocul copiilor, acolo unde este invitată să le prezinte celor mici acest meșteșug.

• Demonstrație în fața copiilor

De o astfel de experiență au avut parte cu ceva timp în urmă și membrii Cercului foto cineclub de la Palatul Copiilor Suceava. Copiii au descoperit povestea jucăriilor din lemn. Meșterița Doina Olenici le-a arătat copiilor cum, cu răbdare și migală, prelucrează lemnul astfel încât la final să rezulte diferite forme. Pasionată de ceea ce face, dar și cu foarte mult drag de copii, Doina Olenici a făcut o demonstrație a ceea ce înseamnă prelucrarea lemnului de la forma inițială până la diferitele forme pe care le poate lua ulterior.

Curioși, elevii au adresat întrebări invitatei, iar mulți dintre ei au recunoscut că au pus pentru prima dată mâna pe o astfel de jucărie. Important este că Doina Olenici le-a spus copiilor despre esențele de lemn pe care le prelucrează - fără a afecta mediul, despre uneltele și materialele pe care le folosește, vorbindu-le totodată despre valoarea sentimentală a acestor jucării din lemn.

La rândul lor, copiii prezenți la întâlnire au fost încântați să afle povestea jucăriilor din lemn și totodată au fost interesați de multitudinea de forme pe care mâna unui meșter o poate da unei bucăți de lemn.
Cele mai admirate au fost literele cu ajutorul cărora copiii au realizat cuvinte (jocul cuvintelor), piesele de puzzle care se îmbină perfect, dar și căluții din lemn au atras privirile.

• Iscusință și hărnicie- Veronica Hojbotă

Un alt meșter popular care a acceptat propunerea consultantului artistic Eutasia Rusu de a participa la Proiectul online „Meșterii populari la vreme de restriște...” este Veronica Hojbotă, din Mănăstirea Humorului, care este pasionată de arta textilă.
Ea a deprins tainele acestui meșteșug încă din vremea copilăriei. A preluat totul din familie, de la mama și bunica sa. Mama sa țesea la stative și cosea și ea încă de mică, iar bunica Veronicăi Hojbotă era țesătoarea satului. „Ne-a mărturisit că deslușește încă din vremea adolescenței firul aței, de la începuturi și până la forma finală a unui costum popular sau a unei textile de interior. Spune că atât ea, cât și alte femei pricepute la acest meșteșug începeau de obicei să țeasă la stative sau să coase după ce-și terminau treaba la câmp, de când dădea și frigul, până înainte de Sfintele Paști. În restul timpului de peste an își pregăteau firul pentru țesut (lâna, inul, cânepa). În această zonă femeile erau recunoscute pentru iscusința și hărnicia lor”, ne-a pus specialistul Eutasia Rusu.

Obiectele pe care le realizează Veronica Hojbotă sunt atât componente ale costumului popular: cămăși, poale, catrințe, ițari, ciorapi, dar și textile de interior mici sau mari: ștergare, năframe, fețe de pernă, fețe de masă, păretare, scoarțe. Toate aceste obiecte le întâlnim în târgurile și expozițiile de specialitate din țară și nu numai, acolo unde meșterița din Mănăstirea Humorului participă, dând curs mai mereu invitațiilor cu drag.

A predat și ea la rândul său meșteșugul fetei dumneaei, Livia Macovei, căsătorită tot în această comună, dar și nepoțelelor mai mici de care are grijă și pe care le iubește mult. „Pe lângă meșterița desăvârșită, am regăsit în doamna Veronica un om de o mare calitate, care mereu îmbină cu dibăcie credința în Dumnezeu și rugăciunea neîncetată, cu munca de zi cu zi”, a completat Eutasia Rusu.

• Doina Moroșan împodobește ouăle cu mărgele

Nici meșterul popular Doina Moroșan, din Horodnic de Sus, nu a rămas indiferentă la solicitarea consultantului artistic Eutasia Rusu de a participa la Proiectul online „Meșterii populari la vreme de restriște...”. Doina Moroșan este cunoscută printre meșterii populari suceveni ca o „meșteriță” în ouă cu mărgele. Ea s-a născut într-o familie de oameni pricepuți și harnici. Mama sa țesea, astfel în primă fază a preluat acest meșteșug, dar apoi a descoperit bucuria de a face ouă cu mărgele. Această îndeletnicire i-a fost predată de sora sa mai mare, care la rândul său a preluat-o de la femei din Vicovul de Jos.

Obiectele pe care le creează sunt cu preponderență ouăle cu mărgele, de diferite dimensiuni, decorate cu modele tradiționale, folosind cromatica specifică zonei pe care o reprezintă. Dar printre aceste frumoase ouă, întâlnim și alte obiecte decorative: coșulețe, farfurioare, sfeșnice, decorațiuni de Crăciun, podoabe. „Toate sunt rodul propriei imaginații și al iscusinței cu care practică meșteșugul. Participă la târguri și expoziții, obiectele sale fiind mereu apreciate atât de specialiștii din domeniu, cât și de vizitatorii prezenți”, a concluzionat consultantul Eutasia Rusu.