Masa rotundă internaţională „Eminescu în limbile lumii. Traduceri, receptare critică şi academică”

Lectoratul de română al Universităţii din Suceava şi Centrul de Studii Româneşti, ambele din cadrul Universităţii Naţionale „Yurii Fedkovici” din Cernăuţi, au organizat vineri, 22 iunie 2018, cea de-a treia ediţie a mesei rotunde internaţionale „Eminescu în limbile lumii. Traduceri, receptare critică şi academică”.

Evenimentul s-a desfăşurat în Salonul Verde al universităţii cernăuţene şi a adunat participanţi şi un public variat de specialişti, traducători, studenţi, cadre didactice şi jurnalişti proveniţi din trei ţări.

De la o ediţie la alta a mesei rotunde, a accentuat Gina Puică, lector de română la Cernăuţi, sunt prezentate, de către specialiştii prezenţi în cadrul mesei rotunde de la Cernăuţi, tot mai numeroase, diverse şi aprofundate studii despre traduceri şi alte aspecte ale receptării eminesciene.

Liubov Melnychuk, directoarea Centrului de Studii Româneşti al Universităţii din Cernăuţi, a salutat această iniţiativă, care se alătură armonios celorlalte activităţi ale instituţiei pe care o conduce. La rândul său, Ionel Ivan, ministru-consilier, adjunctul şefului misiunii diplomatice a României la Cernăuţi, i-a felicitat pe organizatori pentru această acţiune de diplomaţie culturală dintre Ucraina şi România, reliefând importanţa recunoaşterii valorilor culturale într-o societate sănătoasă.

Comunicările ştiinţifice din cadrul ediţiei din acest an a mesei rotunde au fost consacrate cu precădere spaţiilor de limbă maghiară şi germană. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Filologie română a Facultăţii Pedagogice Juhász Gyula de la Universitatea din Szeged (Ungaria), a prezentat oraşul Budapesta ca fiind unul din polii esenţiali ai debutului lui Eminescu, alături de Cernăuţi.

Raluca Dimian, lector dr. la Departamentul de Limbi şi Literaturi străine al USV, a prezentat o comunicare despre traducătorii, comentatorii şi antologatorii în limba germană ai liricii eminesciene, aplecându-se cu mai multă atenţie asupra portretelor câtorva dintre aceştia (Konrad Richter, Carmen Sylva, Alfred Margul-Sperber, Georg Scherb).

În cadrul secţiunii „Confesiuni” a acestei mese rotunde consacrate receptării în lume a lui Eminescu, Veronika Hrytsku, conf. univ. dr. laCatedra deGeografie Economică şi Managementul Mediului a Universităţii Naţionale „Yurii Fedkovici”, etnică româncă din regiunea Cernăuţi, a vorbit despre contactul său cu unele poeme eminesciene, iniţial nemijlocit de carte, ci oferit de cultura orală din mediul familial („Cum am descoperit poezia lui Eminescu înainte de a şti cine este Eminescu”), contact ulterior prelungit sub semnul aceleiaşi fascinaţii de întâlnirea cu cărţile de poezie şi proză ale lui Eminescu.

Cotraducător în ucraineană, alături de Vitalii Kolody, al poemului „Luceafărul”, poetul Mircea Lutic a vorbit apoi despre etica traducătorului faţă de limba din care traduce şi faţă de limba în care traduce, despre riscurile meseriei de traducător, despre comuniunea dintre culturi prilejuită de actul de traducere şi de rezultatul acestuia, şi despre colaborarea sa privilegiată cu Vitalii Kolody („unul dintre noi începea un gând, celălalt îl încheia”).

Spre final, înainte de bilanţul celei de-a treia ediţii a acestui eveniment cultural, cursanţi ai Lectoratului de română de la Cernăuţi (în special Halyna Semen, conf. univ. dr. la Catedra de limbă engleză a universităţii cernăuţene) au recitat poeme eminesciene în română, ucraineană şi rusă.