Din colecțiile Bibliotecii Universității “Ștefan cel Mare” Suceava (USV), miercuri, în corpul A al instituției, au fost expuse cărțile diverșilor autori care au scris despre mișcarea de emancipare socială și politică a românilor din Transilvania, intitulată “Școala Ardeleană”.
Caracterul erudit al acestei mișcări este pus în valoare prin operele cărturarilor iluminiști care au depus eforturi pentru trezirea conștiinței naționale. O parte din lucrările lui Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai Deleanu și cărți ale diverșilor autori care au scris despre acești reprezentanți de seamă ai Școlii Ardelene pot fi văzute în expoziția vernisată.
Multe dintre cărțile expuse au ca autori pe prof. univ. dr. Niculina Iacob, de la Universitatea “Ștefan cel Mare”, și pe regretatul cercetător al fenomenului cultural ardelean, Ioan Chindriș, fostul director al Filialei din Cluj-Napoca a Bibliotecii Academiei Române.
Dintre donațiile făcute Bibliotecii Universității din Suceava de către prof. univ. dr. Niculina Iacob, au fost expuse cele cinci volume ale Bibliei Vulgata, apărute în anul 2005, la Editura Academiei Române (prima traducere în limba română a bibliei Sfântului Ieronim, realizată sub conducerea episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron) și patru volume din Integrala Manuscriselor Cantemir (ediție facsimilată reprezentând manuscrisul cumpărat de Episcopul Inochentie Micu Klein de la Viena în jurul anului 1734).
„Printr-o fericită coincidență, se împlinesc, în anul Centenarului Marii Uniri, și 250 de ani de la moartea episcopului greco-catolic Inochentie Micu-Klein, considerat de Nicolae Iorga «cel dintâi român modern», iar de istoricul clujean David Prodan «deschizătorul luptei politice naționale a românilor din Transilvania». El este adevăratul întemeietor al cunoscutei mișcări de spirit din viața românilor, pe care o numim îndeobște Școala Ardeleană, el a întrezărit orizontul viitorului european pentru neamul său, numit tot de el pentru prima dată națiune, și a deschis porțile culturii iluministe pentru emanciparea românilor. Această mișcare culturală de anvergură, care nu încetează să ne uimească prin noi și noi revelații scoase din taina arhivelor și care a generat începutul renașterii spirituale a românilor ardeleni, nu ar fi fost cu putință fără un alt eveniment crucial desfășurat la cumpăna dintre veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, și anume unirea religioasă a românilor din Transilvania cu Biserica Romei. Cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit Declarația Unirii la 1 Decembrie 1918, obișnuia să spună: „Dacă nu exista Unirea religioasă de la 1700, nu era nici Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, unde s-a strigat: «Vrem să ne unim cu Țara!», și, fără aceasta, nu era nici Unirea din 1918”, a transmis prof. univ. dr. Niculina Iacob.
