Romfilatelia explorează domeniul fascinant al bijuteriilor prin emisiunea de mărci poștale „Colecții de marcă”, introdusă în circulație începând cu data de 26 mai a.c.Timbrul cu valoarea nominală de 4,00 lei are ca subiect doi cercei (sec. VII p.Chr.) descoperiți la Coșoveni, jud. Dolj. Deși nu fac parte din aceeași pereche, cerceii sunt realizați din argint aurit, prin aceleași tehnici de turnare, batere, granulație, lipire, aurire.Descoperite în mormintele princiare de la Apahida, jud. Cluj, pandantivele cu clopoței (sec. V p.Chr.) sunt reproduse pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Acestea sunt realizate din aur și granate, și prezintă fiecare un cap de animal, încununate cu câte o prismă cu fețe din granat. Perechea de cercei reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei a fost descoperită într-un mormânt în satul Velț, jud. Sibiu. Lucrați în sec. V p.Chr., cerceii dezvăluie un meșteșug mai elaborat al realizării, pandantivele lor având fiecare paisprezece fețe, ornate cu granate în formă triunghiulară sau pătrată. Modelul este ornat în plus cu fir de aur perlat, ce înconjoară fiecare din granatele pătrate și orificiul unde toarta cercelului întâlnește pandantivul.Pe timbrul cu valoarea nominală de 12,00 lei este prezentată o brățară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara.Estimată a fi din secolul I a.Chr., această brățară de aur, executată prin tehnicile baterii, poansonării și gravării, cântărește aproape un kilogram. Colița emisiunii prezintă – pe timbrul cu valoarea nominală de 15.00 lei – o brățară tubulară, descoperită în tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, jud. Iași. Brățara din aur, lucrat în formă de spirală cu capetele alcătuite din protome (figurină în formă de cap de animal formând un ornament al unui obiect metalic sau ceramic), sub formă de cap de berbec.Toate piesele ilustrate fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istoriei a României.