„Din lada de zestre bucovineană”

Etnograful Mihai Camilar, autorul unor lucrări de referință care vizează civilizația tradițională din arealul bucovinean, a finalizat un proiect editorial, realizat cu sprijinul Consiliului Județean Suceava prin Centrul Cultural „Bucovina – Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale”, prin scoaterea recentă de sub tipar a lucrării intitulate „Din lada de zestre bucovineană (Superstiții, credințe, sărbători, datini și obiceiuri calendaristice)” , un laborios dicționar, care reunește termeni ce completează și îmbogățesc corpusul terminologic al unei lucrări anterioare („Dicționar etnologic bucovinean”, Suceava, 2016).
Lucrarea, așa cum spune autorul într-un „Argument” din deschidere, „încearcă să pună în lumină un domeniu al culturii și civilizației tradiționale bucovinene prin abordarea dintr-o altă perspectivă a simbolurilor mitologice și nu numai, ca elemente fundamentale și embleme ale existenței comunităților tradiționale”.
„Cartea – scrie etnograful humorean – este o abordare interdisciplinară, o deschidere către orizontul semnificațiilor mitologice, într-o viziune antropologică, care s-ar constitui în mare parte unei filosofii populare, sunt aspecte de medicină, astronomie, meteorologie populară, o abordare a religiei din perspectiva unui creștinism cosmic de factură populară”.
Termenii, care aparțin valorilor spirituale tradiționale, sunt prezentați, analizați și explicați într-o manieră accesibilă oricărui cititor, dicționarul fiind ilustrat cu fotografii realizate, în mare parte, de autor.
Anexele de la final oferă informații suplimentare și interesante (Calendarul popular pe anul 2016, Stăpânirea celor șapte planete pe intervalul 1920 – 2080, Pascalia și Calendarul după Cartea de Zodii…).
Un dicționar care, așa cum își încheie autorul „Argumentul” lămuritor, își propune să demonstreze prin cele prezentate „de unde și cum am venit prin istorie, cine am fost în contextul cultural european, că toate superstițiile, credințele, datinile și obiceiurile au făcut parte din trăirea și simțirea sinceră a înaintașilor noștri, că au însemnat adevărate acte de identitate etnică”.