Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Stadionul „Tineretului” de pe strada Maior Ioan din Fălticeni, unul dintre cele mai vechi stadioane din judeţ, şi-a schimbat numele în „Constantin Jamaischi”, după votul în unanimitate al consilierilor locali fălticeneni dat în şedinţa din 24 iulie. Schimbarea denumirii stadionului este un omagiu adus cunoscutului fotbalist de la Rapid Bucureşti care a încetat din viaţă la Fălticeni, pe 19 mai 2020, la vârsta de 75 ani.
Primarul Cătălin Coman, cel care a avut inițiativa schimbării denumirii stadionului,ne-a spus: „Consider că schimbarea numelui Stadionului <Tineretului>, situat în strada Maior Ioan, cu numele unei glorii a fotbalului românesc este o recunoaştere a meritelor lui Constantin Jamaischi şi un semn de respect faţă de tot ceea ce a însemnat legendarul sportiv pentru fotbal și comunitate. Personal, cred că municipiul Fălticeni are în ultimii ani un stadion pe măsura numelui marelui fotbalist Constantin Jamaischi, iar prin atribuirea acestui nume fălticenenii, dar şi cei veniţi în municipiul nostru pentru a participa la diverse competiţii sportive pe acest stadion îi vor cinsti memoria astfel încât marele jucător să rămână pentru totdeauna aproape de sufletele noastre”.
Unul dintre puţinii fălticenenii care s-au remarcat în fotbalul românesc
Constantin Jamaischi sau Nea „Jami”, aşa cum îl cunosc iubitori fotbalului, s-a născut în 1945, în Topoloveni, judeţul Argeş, şi a ajuns la Fălticeni împreună cu familia, ca refugiaţi în urma celui de-al Doilea Război Mondial.
Constantin Jamaischi a fost unul dintre puţinii fălticenenii care s-au remarcat în fotbalul românesc şi internaţional. Drumul spre afirmare începe la Foresta Fălticeni, unde Constantin Jamaischi a jucat primul meci în Divizia B, la vârsta de 15 ani. A urmat apoi ascensiunea spre prima divizie, unde a evoluat şapte sezoane pentru Rapid Bucureşti şi patru sezoane pentru Sportul Studenţesc. La vârsta de 17 ani a jucat pentru echipa naţională a României, care, în aprilie '62, a câştigat Campionatul European de Fotbal destinat celor mai tineri jucători. Acesta a rămas singurul trofeu internaţional din istoria Federaţiei Române de Fotbal: 4-1 în finala cu Iugoslavia. A fost singurul selecţionat „pe bune” la capitolul vârstă, restul colegilor fiind mai mari decât permitea regulamentul, dar cu acte falsificate pentru a se încadra în categorie.
Anul 1967 are însă o semnificaţie aparte pentru Constantin Jamaischi, dar şi pentru istoria fotbalului fălticenean, el făcând parte din echipa pregătită de Valentin Stănescu care a câştigat primul titlu de campioană naţională în sezonul '66-'67, primul de acest fel din istoria clubului Rapid Bucureşti.
În acelaşi an, Foresta Fălticeni, echipa în care Jamaischi a debutat, ajungea în finala Cupei României. În semifinale, Foresta a eliminat chiar viitoarea campioană, Rapid Bucureşti.
În urmă cu 50 de ani, Constantin Jamaischi, după propriile mărturisiri, ar fi putut să facă pasul către un nume important al fotbalului european. Juventus Torino l-a remarcat după un meci cu Rapid, în Cupa Campionilor Europeni. El însă a ales să se întoarcă acasă, unde avea întemeiată o familie.
S-a întors acasă pentru a pregăti copiii pe stadionul care îi poartă numele
S-a întors la Fălticeni pentru a pregăti copiii care îndrăgesc sportul cu balonul rotund pe stadionul care, începând de luni, 27 iulie, îi poartă numele dar şi pentru a-şi trăi liniştit bătrâneţea, şi pentru a fi aproape de terenul de fotbal. Constantin Jamaischi este cel care l-a descoperit pe Vasile Maftei, altă legendă rapidistă, care avea să scrie istorie în Giuleşti. Jamaischi antrena în anul 1988 echipa de fotbal CS „Nicu Gane”, unde l-a remarcat pe Vasile Maftei, un copil de doar 7 ani pe care l-a îndrumat spre sportul de performanţă.
Constantin Jamaischi a iubit mult oraşul Fălticeni, de care spunea că se simţea foarte legat sufleteşte şi că este cel mai frumos loc din lume pentru el. Şi-a petrecut ultimii ani în linişte, în locuinţa sa din cartierul Maior Ioan.
Constantin Jamaischi a jucat la: Foresta (‘60-’61), Dinamo Bacău (‘61-’62), Viitorul Bucureşti (‘62), Rapid (‘63-’70), FC Braşov (‘70-’71), Sportul Studenţesc (‘71-’75). A antrenat: Foresta Fălticeni, Constructorul Iaşi, FC Botoşani, printre cei mai cunoscuți jucători descoperiți de el numărându-se Maftei, C. Tănasă, Bîlbă, Şchiopu.
