La trei ani distanță de la un alt meci de referință, în care Foresta întâlnea FCSB în șaisprezecimile Cupei României, Suceava a trăit din nou aerul tare al meciurilor importante. De această dată adversar pentru galben-verzi a fost o altă echipă de tradiție a fotbalului românesc: Dinamo București. Spectatorii au umplut tribunele stadionului Areni în speranța unui rezultat pozitiv și a unei calificări în sferturile Cupei României. Nu a fost să fie așa, dar atmosfera din tribune a fost una de mare sărbătoare. Înainte de meci, dar și în pauză s-a auzit „Imnul autostrăzilor”, unul care în urmă cu jumătate de an a sensibilizat o țară întreagă.
A urmat un moment unic, în care un stadion întreg a aprins lanterna telefoanelor mobile pentru a acompania melodia „Cântă cucu-n Bucovina”, un laitmotiv al zonei în care ne regăsim cu toții. Este un moment pe care am vrea să-l simțim și să-l trăim cât mai des, dar acest lucru depinde doar de performanțele echipei locale de fotbal. La Craiova se pot asculta o dată la două săptămâni melodiile legate de Craiova Maxima și Oltenia, în Bucovina pe când? O dată la trei ani e ca o delicatesă pe care nu ți-o permiți, dar o vrei cu înfrigurare.
Publicul de pe Areni merită mai mult fotbal și mai des și acest lucru poate va fi perceput cândva și de cei care conduc această urbe. Iar dacă la finalul meciului pierdut cu 4-0 în fața lui Dinamo s-a auzit puternic „Suceava, Suceava” înseamnă că oamenii de aici își doresc fotbal de performanță. De Liga I dacă s-ar putea.