Secţia de Îngrijiri Paliative a Spitalului de Urgenţă, finalizată pe 15 ianuarie 2018

Secţia de Îngrijiri Paliative a Spitalului de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, cu o capacitate de 25 de paturi, va fi funcţională de la jumătatea lunii acesteia. Managerul Vasile Rîmbu a afirmat însă, că procedurile birocratice pentru modificări în structura şi organigrama spitalului sunt greoaie şi necesită timp. ”Trebuie să mă duc şi să apelez la bunăvoinţa unor domni sau doamne şi depinde dacă se uită pe acele structuri, dacă sunt de acord sau nu, fără o anumită motivaţie”, a spus Rîmbu, care a precizat că acum spitalul nu are încă în structură secţia de Îngrijiri Paliative, deşi sunt toate argumentele ca aceasta să fie înfiinţată.

În opinia sa, problemele legate de structura şi organigrama spitalelor ar trebui trecute de la minister în competenţa consiliilor judeţene, având în vedere că spitalele judeţene sunt în subordinea acestora, care sunt şi principalii ordonatori de credite. Managerul spitalului a explicat că cel care răspunde de organizarea şi de performanţa spitalului este managerul, ca atare ar trebui să aibă şi pârghiile legale pentru a face lucrurile funcţionale. ”Politica naţională de paturi şi de inspecţii” mai mult sau mai puţin obiective ar trebui să rămână la Ministerul Sănătăţii, potrivit lui Rîmbu, însă în aspectele administrative ar trebui să decidă autoritatea locală.

În ceea ce priveşte procesul de modernizare şi de dotare cu aparatură şi echipamente medicale de înaltă performanţă, pentru creşterea calităţii serviciilor medicale, a condiţiilor de cazare oferite pacienţilor şi a condiţiilor de muncă pentru personalul spitalului, atât managerul Rîmbu, cât şi preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, au dat asigurări că va continua în 2018.

Spitalul de Urgenţă şi aeroportul, ”copiii răsfăţaţi” ai Consiliului Judeţean Suceava

Rîmbu a subliniat că Flutur a fost “la originea eforturilor de a ieşi dintr-o anumită situaţie cu spitalul”, după procesul de descentralizare, în urma căruia unitatea a trecut în subordinea administraţiei judeţene. Acesta a spus că CJ Suceava a fost în acest an principalul finanţator al investiţiilor la spital, asigurând 60-70% din bani, respectiv 15 milioane de lei.

Managerul a spus că descentralizarea a fost “o chestiune de succes” , iar ideea de a trece spitalele judeţene în subordinea Consiliilor Judeţene a fost una “excepţională”.

“Dacă staţi şi vă uitaţi atent, parcă ne copie cineva acum şi ne bucurăm. Aţi văzut că la nivelul Capitalei umblă cineva prin spitale şi le renovează, le promovează, dar noi am făcut-o de mai mult timp şi o facem şi acum”, a subliniat Rîmbu.

La rândul său, preşedintele Flutur a declarat că, în anul 2017, CJ a avut ”două priorităţi de grad zero”, Spitalul de Urgenţă şi Aeroportul ”Ștefan cel Mare”, care au fost cei “doi copii răsfăţaţi”.

Flutur a amintit de amenajarea spaţiului în care va funcţiona secţia de Îngrijiri Paliative, unde ”dintr-un beci insalubru, cu igrasie, iese o lucrare foarte frumoasă”, precum şi de priorităţile investiţionale din 2018, printre acestea numărându-se construcţia noului Ambulatoriu, continuarea lucrărilor la Centrul de Radioterapie Suceava şi extinderea secţiei Cardiologie.

Strategia de dezvoltare a spitalului mai cuprinde amenajarea a patru noi săli de operaţie, construcţia unei cantine restaurant pentru personalul spitalului şi vizitatorii pacienţilor, blocul de locuinţe pentru medici,  documentaţia pentru spitalul de pediatrie, heliport pentru preluarea urgenţelor majore şi tunel suprateran pentru legătura între spitalul nou şi spitalul vechi.

Preşedintele CJ Suceava a subliniat că este nevoie de o mai strânsă legătură între spitalele din judeţ şi Spitalul de Urgenţă şi de o selecţie mai atentă a pacienţilor în teritoriu, astfel încât atunci când posibilităţile materiale şi umane permit rezolvarea cazurilor la nivel local, să se evite supraaglomerarea spitalului judeţean. În acest sens, el a făcut apel şi la implicarea DSP: ”respect instituţia DSP, e firesc, e prelungirea braţului Guvernului în teritoriu, dar poate o mai bună coordonare dintre spitalele din teritoriu şi acest spital ar face ca numărul de pacienţi care ajung aici să fie mai mic”.