Ați făcut-o de oaie cu cardul de sănătate. Merge cineva la DNA?

Nu am nimic împotriva cardului de sănătate. Consider că este o modalitate foarte eficientă de a controla, din punct de vedere statistic şi financiar, ce se întâmplă în sistem. Am fost extrem de lezat de cum se prezenta la început bucăţica asta de plastic cu cip. Adică, vezi doamne, cum intră în vigoare, cum medicii nu mai pot fura. Colegii mei au tăcut. Normal. Aşa cum tace tot poporul ăsta când e jignit, acuzat pe nedrept sau jefuit la drumul mare prin tăieri de pensii şi salarii. Au fost prezentate apoi nu ştiu ce laboratoare de prin capitală. În cârdăşie cu anumite forme de viaţă purtătoare de halat alb, acestea sifonau bani publici prin analize fictive. Cazuri izolate. Punctiforme. Dar anatema a fost aruncată asupra întregului corp medical, speculându-se ura, nemulţumirea şi prostia marii majorităţi. Dacă prindeţi un locuitor din nu ştiu ce sat furând o găină, înseamnă automat că toţi oamenii de acolo fură?

A urmat prezentarea cardului. Implementarea lui. Toată baba a învăţat despre cip şi pin. Surpriza majoră a fost când s-a observat că numărul de consultaţii era real. Ba chiar mult mai mare. Ceea ce nu acceptă marii noştri conducători e faptul că populaţia chiar e bolnavă. În multe cazuri îmbolnăvită de nivelul de trai de care tot ei sunt responsabili.  Adresabilitatea la medic e enormă. Când ai 9.000 de accesări pe secundă din toată ţara e clar că trebuie undeva tras un semnal de alarmă. A interesat pe  cineva? Nicicum. Totul e de faţadă. Noi, marii justiţiari ai sănătăţii, luptăm cu medicii care nu au alt scop decât acela de a fura.

Au început problemele. Cozile infernale. Sistemul blocat. Poate astea nu s-au văzut pe la televizor, dar au fost bolnavi de cancer care au stat pe la cozi imense la casele de asigurări de sănătate cică pentru o bucată de plastic. La asta nu s-a gândit nimeni. De parcă dă cineva doi bani pe bolnavi sau pe oameni în general. S-a văzut în schimb la televizor cum se spunea că totul funcţionează perfect. Ca pe vremea lui Ceauşescu. Planul cincinal depăşit în primul an.

Din decembrie 2015, nu de acum, sistemul funcţionează doar cu întreruperi. O zi da, cinci nu. Pe nervii medicilor. Pe timpul pacienţilor. Haos şi incompetenţă. Cum să faci un sistem naţional cu sute de milioane de euro şi tu să nu ai mentenanţă? Şi să spui că totul e ok. Mai ţineţi minte carnetele de asigurat? Alea albastre. Altă ţeapă. Alţi bani publici cheltuiţi cu „cap”. Se mai aude ceva de ele? Nimic, aşa-i? Şi alea erau obligatorii într-o vreme. Asta va fi şi soarta cardurilor. Dar ce mai contează? Banii s-au încasat. Comisioanele s-au plătit. Ce dacă nu funcţionează? Cui îi pasă? Cine e curios că stau medicii şi-şi crapă capul cu o bucată de plastic în loc să consulte? Ca să nu mai spun de bazele de date. Nesincronizate între ele decât atunci când se urmăresc amenzi sau recuperarea de sume de la pensionari care au bani de înmormântare la bancă, cupoane de acum 20 de ani, vând butelii sau au alte „mari afaceri”. Şi au venit în plus la pensie 3 lei pe lună. Dacă am avea baze de date corecte, sincronizate între instituţiile statului, aşa cum e normal, am putea evita situaţiile astea. Dar, nah, cu ce să ne mai lăudăm în presă şi să ne umflăm muşchii că-i prindem noi pe medicii care fură sau risipesc bănişorii asiguraţilor?

Pentru mine e clar un lucru. Nicio decizie în sănătate nu trebuie şi nu poate fi luată de cineva care nu cunoaşte realitatea din România noastră, a tuturor. Nu din aia care se vede prin geamurile birourilor luxoase din sedii care au costat câteva zeci de milioane de euro. Avem două Românii acum. România reală şi România lor, care se vede doar din capitală. Total incompatibile. Sunt curios dacă va răspunde cineva pentru vraiştea din sistem.

Sunt medic, da? Am parafă. Am responsabilitatea actului meu medical. Lăsaţi-mă dracului să scriu reţete cu pixul. Cum am scris atâţia ani. Ce mă tot frecaţi cu semnături electronice, reţete electronice şi servere care nu funcţionează? Asta nu înţeleg cei care iau decizii. Că actul medical nu trebuie grevat de variabile. Adică eu te consult, dar nu-ţi pot elibera reţeta pentru că nu funcţionează sistemul. Asta este iresponsabilitate sau inconştienţă.

Ieri au mai cârpit sistemul o dată. Cum să ai pretenţia să funcţioneze ceva fără mentenanţă? Au făcut vreo simulare înainte? Au verificat dacă nu le crapă serverele? Sau, nah, întâi dăm lege să vopsim toate raţele în albastru şi apoi ne dăm seama că nu avem vopsea. Dar ieşim în media şi spunem că România raţelor e albastră. Lasă că merge. Că proştii tac şi numai albastru văd în faţa ochilor.

Sunt tare curios ce explicaţii se vor da în public. Şi cum vor avea pretenţia ca totul să nu fie perturbat. Pariu că ies şi spun că totul e ok? Că se poate lucra offline. Să văd eu o farmacie care eliberează reţete offline. Asumaţi-vă naibii că aţi făcut-o de oaie. Şi ascultaţi dracului de cei pe care i-aţi obligat să lucreze cu cardul când vă spun că nu funcţionează. Că ştiu mai bine ca voi. Că noi trebuie să lămurim pacienţii. Nu voi. Voi doar lămuriţi-vă că nu aveţi niciun drept să vă jucaţi cu actul medical, cu nervii medicilor, cu pacienţii, cu boala. Nu vă interesează. Se vede. Că fugiţi toţi peste hotare când aveţi o problemă de sănătate. Ca nu cumva să vi se blocheze cardul, nu? Ah, dacă toate bisturiele din lumea asta ar funcţiona ca SIUI-ul sau cardul vostru, aşa-i că v-ar lua naiba şi pe voi?