Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Numărul cazurilor de hepatită A în judeţul Suceava a crescut de peste 100 de ori, în ultimii doi ani. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, Adrian Popescu, ne-a declarat ieri că în cursul anului trecut s-au înregistrat 401 cazuri de hepatită A, iar în anul precedent, 438 de cazuri, la toate categoriile de populaţie. Dacă la o populaţie de circa 700.000 de locuitori 400 de cazuri înseamnă foarte puţin, oficialii DSP privesc cu îngrijorare această cifră având în vedere că în anul 2013 au fost cinci cazuri, iar în 2012 au fost patru cazuri.
Ultimele cazuri, apărute la sfârşitul anului trecut şi la începutul acestui an la elevi din oraşul Broşteni, sunt monitorizate, iar situaţia este sub control. Purtătorul de cuvânt al DSP ne-a declarat că ultimii doi copii diagnosticaţi cu hepatită A sunt încă internaţi în secţia de boli infecţioase a Spitalului municipal Vatra Dornei. ”S-au vaccinat copiii, s-au luat toate măsurile de dezinfecţie la şcoală şi la domiciliul pacienţilor, au fost instruite familiile în legătură cu ce au de făcut în astfel de situaţii. La liceu au fost dezinfectate ambele pavilioane”, a precizat Popescu.
Vaccinarea şi curăţenia previn apariţia bolii
Cea mai bună metodă de prevenire a hepatitei A este vaccinarea. Alte măsuri de prevenţie a bolii se bazează pe respectarea igienei (spălarea mâinilor înainte de masă şi după folosirea toaletei), folosirea apei de băut numai din reţeaua controlată sau din fântâni igienice.
Hepatita A este o infecţie a ficatului extrem de contagioasă, provocată de virusul hepatitic A, care alterează capacitatea ficatului de a funcţiona. Virusul hepatitei A se poate transmite prin alimente, în special fructe şi legume crude care nu au fost bine spălate înainte de consum, prin apă contaminată sau prin contactul direct cu persoanele bolnave, chiar dacă sunt asimptomatice. Adulţii prezintă mai des semne de boală decât copiii, iar severitatea afecţiunii şi rata mortalităţii cresc pe măsură ce pacienţii au o vârstă mai ridicată. Copiii sub 6 ani nu au, de regulă, simptome vizibile şi numai aproximativ 10% dintre ei dezvoltă icter. Ȋn cazul copiilor mai mari şi al adulţilor, icterul apare la mai mult de 70% dintre bolnavi.
