Panică printre părinţii elevilor de la Şcoala Gimnazială Nr. 3 Suceava, din cauza scarlatinei

Părinţii mai multor copii care sunt elevi la Şcoala Gimnazială Nr. 3 din municipiul Suceava au intrat în panică după ce o fetiţă, elevă în ciclul primar, a fost diagnosticată cu scarlatină. Copilul a fost internat în secţia Infecţioase a Spitalului de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, la sfârşitul săptămânii trecute, şi se află în tratament.

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava a confirmat, ieri, că este vorba despre scarlatină.

Directorul adjunct al DSP, dr. Cătălina Zorescu, ne-a declarat că nici părinţii celorlalţi copii, nici şcoala nu au motive de îngrijorare. ”În şcoală s-a făcut dezinfecţie, există cabinet medical, asistenta supraveghează copiii din punct de vedere clinic, nu sunt nici un fel de probleme. Scarlatina este o afecţiune frecventă. Alte măsuri se iau de la trei cazuri în sus”, a precizat dr. Zorescu.

Conducerea şcolii asigură de asemenea părinţii că situaţia este sub control. Directorul adjunct, Aurel Mihalcea, ne-a declarat, ieri dimineaţă, că nu are încă o confirmare de la DSP că ar fi vorba despre scarlatină, dar că în şcoală s-a făcut dezinfecţie. ”Noi avem contract cu o firmă care asigură dezinfecţia ori de câte ori le solicităm. Nu sunt nici un fel de probleme”, a afirmat directorul Mihalcea.

La cabinetul medical al şcolii, asistenta a spus, de asemenea, că nu are nici o notificare din partea DSP şi ne-a arătat o adeverinţă medicală eliberată de spital, potrivit căreia fetiţa internată nu este contagioasă. Referitor la această adeverinţă, dr. Zorescu a precizat că, după începerea tratamentului, pacientul nu mai este contagios.

Sursele de infecţie şi simptomele scarlatinei

Scarlatina este o boală infecto-contagioasă a copilăriei, produsă de streptococul beta hemolitic de grup A, întâlnită mai frecvent sub vârsta de 10 ani. Băieţii sunt mai des afectaţi decât fetele, iar frecvenţa este de 4-5 ori mai mare în mediul urban faţă de mediul rural. Boala se caracterizează prin debut brusc cu febră 39-40 grade Celsius, frisoane, respiraţie accelerată, alterarea stării generale, vărsături, dureri de gât la înghiţit, roşu în gât, erupţie tegumentară, modificări caracteristice la nivelul limbii, gâtului şi feţei. Toţi bolnavii de scarlatină se internează obligatoriu în spital pentru izolare şi tratament. Contacţii bolnavilor cu scarlatină (membrii familiei, colegii, toţi cei care au intrat în contact cu persoana bolnavă) sunt supravegheaţi clinic timp de 10 zile.

Boala se transmite pe cale respiratorie, direct - prin picăturile de salivă răspândite în atmosferă in timpul vorbirii, strănutului, râsului etc., sau indirect, prin obiecte contaminate. Mai rar, se poate transmite şi pe cale digestivă.

Izvorul de infecţie este reprezentat de bolnavii cu scarlatină, care sunt contagioşi de la sfârşitul perioadei de incubaţie (în medie 3-6 zile), în perioada de debut, în perioada de stare (maxim 2 zile după începerea tratamentului cu penicilină). În absenţa tratamentului, pot fi contagioşi şi în perioada de convalescenţă, până la 10 săptămâni. Alte surse de infecţie sunt bolnavii cu angină streptococică determinată de o tulpină de streptococ beta-hemolitic care are capacitatea de a secreta toxina responsabilă de apariţia scarlatinei, precum şi bolnavii cu forme uşoare de boală, care pot trece neobservate, sau purtătorii sănătoşi de streptococ beta-hemolitic tip A. Se apreciază că aproximativ 20% din populaţie este purtătoare de streptococi beta-hemolitici la nivelul gurii şi gâtului.

După scarlatină rămâne o imunitate durabilă, bazată pe anticorpi antitoxină.