Numărul cazurilor de afecţiuni respiratorii de la nivelul judeţului creşte de la o săptămână la alta, atingând un maxim de îmbolnăviri în perioada 9-15 martie. Aşa reiese dintr-un comunicat transmis joi de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava, în care se precizează că, în ultima săptămână, în judeţ au fost înregistrate oficial 3.637 de cazuri de afecţiuni respiratorii de sezon, dintre care 53 au fost cazuri de gripă, 837 au fost pneumonii, iar 2.747 au fost infecţii acute ale căilor respiratorii superioare. Din totalul pacienţilor care în perioada 9-15 martie au ajuns la doctor după ce au răcit, intrând astfel în statisticile autorităţilor sanitare, 239 au necesitat internare.
De la începutul sezonului rece, două persoane din judeţ au decedat din cauza complicaţiilor provocate de afecţiunile respiratorii de sezon, mai arată datele transmise de DSP Suceava. Nici una dintre victime nu era vaccinată împotriva virusurilor gripale, în schimb ambele aveau organismele slăbite de afecţiuni grave, respectiv cancer. Potrivit datelor contabilizate de Ministerul Sănătăţii (MS), numărul cazurilor de afecţiuni respiratorii depistate în judeţul nostru clasează Suceava pe primele locuri din ţară.
Medicii: nu toţi cei care s-au infectat cu virusul gripal se îmbolnăvesc
Potrivit medicilor, dintre toate afecţiunile respiratorii gripa are cel mai ridicat grad de mortalitate în sezonul rece. În Europa, epidemiile de iarnă afectează de obicei fiecare ţară pentru una sau două luni şi durează, la nivelul continentului european, aproape patru luni. Pot apărea însă şi infecţii sporadice în afara sezonului de gripă, cu o incidenţă foarte mică în lunile călduroase ale verii.
Specialiştii mai spun că nu toţi cei care s-au infectat cu virusul gripal se îmbolnăvesc, însă cei care au forme clinice de boală prezintă simptome comune: febră, tuse, dureri în gât, dureri musculare şi articulare, dureri de cap, stare de rău, oboseală. Simptomele infecţiei cu virusul gripei seamănă cu alte infecţii virale respiratorii. Totuşi, gripa este mai severă decât răceala, care este produsă de alte virusuri respiratorii şi nu de virusul gripal.
La cazurile necomplicate de gripă, simptomele dispar în şapte zile de la debut.
Gradul de severitate a infecţiei şi a bolii variază de la lipsa totală a simptomelor (cazurile asimptomatice) la o simptomatologie minoră sau la forme severe precum pneumonia, insuficienţa cardio-respiratorie ori encefalita gripală. Bolile cronice preexistente ale aparatului respirator şi cardiovascular se pot decompensa şi pot ameninţa viaţa pacientului, precizează medicii.
Îmbolnăvirile severe şi complicaţiile apar mai frecvent în anumite grupuri de risc. Acestea includ persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cele cu afecţiuni medicale cronice precum diabetul, deficitul imunitar, afecţiunile cronice respiratorii, afecţiunile cronice cardiovasculare, obezitatea. De asemenea, există un risc crescut pentru copiii la vârstele fragede şi pentru femeile gravide. Ocazional pot apărea forme severe de gripă la persoane sănătoase care nu fac parte din aceste grupe de risc.