Google
 
vineri, 31 ian 2020 - Anul XXV, nr. 24 (7329)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8026 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,4462 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   62 imagini |   ø fişiere video

Mărturii ale Romanovilor

La curtea ţarilor Rusiei, în căutarea lui Dimitrie Cantemir

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

O moldoveancă de-a noastră a fost la un pas de a ajunge soţie de ţar. Se întâmpla la începutul secolului al XVIII-lea, iar numele celei care l-a fermecat pe Petru cel Mare este Maria Cantemir. Din păcate, fiica domnitorului erudit al Moldovei Dimitrie Cantemir a fost obligată să avorteze şi astfel un posibil mariaj cu ţarul Rusiei s-a năruit. La 300 de ani de la aceste evenimente, vechea capitală imperială a Rusiei ţariste îşi dezvăluie măreţia, în ciuda faptului că a trecut printr-o revoluţie sângeroasă, cea din 1917, care a dus la instalarea bolşevicilor la putere, şi a doua conflagraţie mondială, care a afectat serios Leningradul, aşa cum se numea atunci, în cele aproximativ 900 zile de asediu german.

 

Sankt Petersburg este oraşul care colcăie de istorie. Chiar dacă unele episoade ale trecutului nu sunt dintre cele mai plăcute, fiecare clădire, fiecare pod, fiecare catedrală are propria poveste. Una care poate fi ascultată pe o terasă, la o vodcă tradiţională, într-una din splendidele nopţi albe ale oraşului de pe malul Nevei.

Şi dacă tot e să plecăm de la ceva mic pentru a ajunge la construcţiile simbol ale Sankt Petersburgului, primul popas poate fi la Muzeul Faberge. Este un muzeu mic, aflat într-o clădire de pe cheiul unuia dintre canalele Nevei.

Ouăle bijuterii realizate ca daruri pentru familiile imperiale ruse sunt de-a dreptul remarcabile. Din cele peste 50 de astfel de opere de artă câte au fost realizate, la muzeul din Sankt Petersburg se mai găsesc doar 9, care au fost răscumpărate de un oligarh rus pentru a fi oferite publicului în cadrul unei expoziţii permanente. Dacă aţi vizitat cumva expoziţia de ouă Faberge de la Muzeul Bucovinei din Suceava, vă pot spune că nu aţi văzut nimic din ceea ce este la Sankt Petersburg.

 

Catedralele Sankt Petersburgului

Rusia nu ar fi Rusia fără catedralele sale celebre, iar la Sankt Petersburg se găseşte unul dintre cele mai mari edificii religioase din Europa. Este vorba de Catedrala „Sf. Isaac”, situată pe malul stâng al Nevei, ale cărei turle aurite se vedeau de la mulţi kilometri depărtare, şi care este a patra ca mărime de pe bătrânul continent. Pentru a fi apărată de bombardamentele armatei germane din al Doilea Război Mondial, turla catedralei a fost acoperită pentru a fi protejată.

Poate cea mai frumoasă construcţie religioasă din Sankt Petersburg este Catedrala „Mântuitorului de pe Sângele Vărsat”. Ridicată în stilul clasic rusesc, cu turle sub formă de ceapă, catedrala are şi un istoric sângeros, aşa cum sugerează şi numele.

În 1881, ţarul Alexandru al II-lea a fost rănit de o bombă amplasată de anarhişti şi şi-a pierdut viaţa. Pe acel loc s-a decis ridicarea unui monument în memoria ţarului, iar acesta a fost actuala catedrală. Istoria acestui lăcaş de cult avea să cunoască şi alte episoade zbuciumate. În Marele Război de apărare a patriei, aşa cum numesc ruşii cel de-al doilea conflict mondial, catedrala a funcţionat ca morgă temporară, pentru ca ulterior să fie transformată, timp de circa 20 de ani, în depozit de legume. Cu alte cuvinte, Ceauşescu a avut de unde se inspira.

 

Ermitaj, istorie şi artă pe metru pătrat

Palatul de Iarnă, locul unde ţarii au trasat hărţi şi au cucerit popoare timp de mulţi ani, este acum un loc paşnic şi plin de opere de artă. Este parte integrantă a Muzeului Ermitaj, unul din cei mai mari deţinători de obiecte de artă din lume. Vai, dacă pereţii Palatului de Iarnă ar putea vorbi, ce de istorii şi clevetiri am putea auzi. De la amanţii Ecaterinei cea Mare şi până la Marea Revoluţie din Octombrie, care a marcat Rusia pentru aproape un secol, iar ulterior avea să-şi întindă aripile şi asupra Europei de Est, cu tot cu Bucovina noastră.

Ermitajul găzduieşte expoziţii temporare şi permanente cu opere de artă din toată lumea, unele cumpărate de ţari, altele primite cadou, dar şi piese unice şi valoroase aduse în Rusia ca pradă de război.

Pentru a vedea ce oferă Ermitajul, şi amintesc aici doar picturile lui Rembrandt, Tiţian sau Caravaggio, o englezoaică a avut curiozitatea să facă un calcul matematic simplu. Un minut petrecut în faţa fiecărui exponat din cele aproximativ 65.000 care sunt expuse înseamnă un an de zile, cu condiţia să-ţi petreci în Ermitaj 3 ore zilnic. Ca fapt divers, muzeul deţine peste 2,7 milioane de exponate.

 

Grandoare şi opulenţă marca Peterhof

De la fostul Palat de Iarnă, tranziţia spre Palatul de Vară, cunoscut sub denumirea de Peterhof, se face firesc pe Neva. Vasul străbate o parte a Golfului Finic înainte de a acosta într-un loc care îţi va rămâne în memorie pentru mult timp. Aleile care străjuiesc un canal care face legătura între Golful Finic al Mării Baltice şi fântânile arteziene din faţa clădirilor complexului îţi dau senzaţia că te afli în mijlocul unui mic paradis. De sus, de la înălţimea terasei din faţa clădirii principale, canalul pare o potecă de apă, una care te duce cu gândul la grandoarea perioadei imperiale.

Grădini superbe, flori, arbuşti ornamentali şi multă apă se găsesc la tot pasul pe întreaga suprafaţă de la Peterhof. Există şi fântâni arteziene surpriză, deliciul copiilor, dar şi al părinţilor puşi pe şotii.

Dacea (casa de vacanţă, de relaxare), locul unde Petru cel Mare trăgea beţii crâncene împreună cu prietenii, se află undeva într-o laterală, pe marginea Golfului Finic. Practic, de acolo a început perioada de glorie a Rusiei ţariste şi istoria de 300 de ani a Romanovilor.

Palatul este o bijuterie în sine, opulenţa fiind cuvântul care descrie cel mai bine ceea ce se găseşte în interior.

Dar, până să redevină ce a fost, Peterhoful a avut nevoie de zeci de ani în care a plâns şi şi-a lins rănile războiului. Câteva fotografii din 1945 arată cam cât de distrus era acest complex unic, singurul cu care se poate asemăna în Europa fiind la fel de celebrul Versailles, din Franţa.

 

Locul de veci al ţarilor şi podurile mobile de pe Neva

Situată pe malul drept al Nevei, Fortăreaţa Petru şi Pavel are o semnificaţie aparte pentru ruşi. Aici, în Catedrala „Petru şi Pavel” îşi dorm somnul de veci cei mai mulţi dintre ţarii Rusiei, în frunte cu Ecaterina cea Mare. Nu este doar un loc religios şi unul care aminteşte de măreţia conducătorilor ruşi, ci şi unul în care sunt evocate abuzurile acestora.

Închisoarea de aici a fost „gazdă” pentru cei care se împotriveau regimului, printre aceştia putând fi amintit şi Maxim Gorki, celebrul scriitor rus.

De pe zidurile fortăreţei se vede în toată splendoarea Palatul de Iarnă, dar şi celebrele poduri ale Sankt Petersburgului. Pe timp de zi, acestea nu spun foarte multe. Imediat după căderea serii, a unui amurg prelungit în fapt în timpul nopţilor albe din iunie-iulie, podurile prind viaţă.

Luminate intens, se ridică pentru a face loc vaselor de dimensiuni mai mari să traverseze Neva. Este un spectacol pe care nu trebuie să-l ratezi la Sankt Petersburg, alături de miile de oameni care fac noaptea albă pe cheiurile Nevei.

Aşa încât nu ezitaţi să strângeţi bani albi la Suceava pentru nopţi albe la Sankt Petersburg.

 

Două muzee: al figurilor de ceară şi al vodcii

Sankt Petersburgul găzduieşte şi muzee mai mici, dar la fel de interesante. Muzeul Vodcii, unul care se regăseşte în aproape toate marile oraşe ale fostului URSS, te duce într-o incursiune în trecut, care  străbate perioada ţaristă, trece prin cea comunistă cu lipsurile binecunoscute şi sfârşeşte în zilele noastre. Fireşte, o vizită aici se poate termina şi cu o scurtă degustare.

Dacă în drum prin oraş întâlneşti Muzeul Figurilor de Ceară, nu ezita să-i calci pragul. Vei da nas în nas cu Putin, dar şi cu celebra poză de familie a Ţarului Nicolae al II-lea înainte de a fi împuşcaţi de bolşevici.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului La curtea ţarilor Rusiei, în căutarea lui Dimitrie Cantemir.
 Vizualizări articol: 1186 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.0 din 4 voturi
La curtea ţarilor Rusiei, în căutarea lui Dimitrie Cantemir4.054

Shopping City Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Autentificaţi-vă pentru a posta comentarii!
Remember
Am uitat parola Înregistrare

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.



Toyota - Programul Rabla 2020
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei