Printează articolul
Trimite e-mail
76 locuitori din 22 de gospodării aparţinând comunei Vicovu de Jos s-au trezit că au devenit orăşeni şi aparţin de acum oraşului Vicovu de Sus, fără să fi avut vreodată legături teritoriale cu această localitate, atât ei, cât şi strămoşii lor. Vestea că aparţin altei localităţi, cu tot cu case şi pământuri, au primit-o în urma unei sentinţe judecătoreşti definitive, pronunţată în luna noiembrie a anului trecut de Curtea de Apel Suceava. Lupta dintre cele două localităţi pentru teritoriul de 180 de hectare denumit Dealul Mal a continuat de atunci în instanţă în cadrul unei acţiuni de contestaţie în anulare şi a unei cereri de revizuire, a cărei pronunţare a fost şi de această dată defavorabilă celor din Vicovu de Jos, fiind epuizate în acest moment toate căile de atac.
Disputa pentru teritoriul de 180 de hectare este una mai veche
Litigiul dintre cele două localităţi a început în urmă cu vreo 5 ani de zile, când a apărut necesitatea clarificării limitei administrative dintre comuna Vicovu de Jos şi oraşul Vicovu de Sus, în vederea realizării, în anul 2012, a recensământului populaţiei şi locuinţelor. Întrucât au apărut discuţii legate de cine recenzează zona denumită Dealul Mal, reprezentanţii celor două primării s-au reunit, în 2011, în cadrul unor comisii de mediere, împreună cu prefectul de atunci, Sorin Arcadie Popescu, şi reprezentanţii Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, medieri care au dat câştig de cauză reprezentanţilor comunei Vicovu de Jos, spre nemulţumirea celor din Vicovu de Sus. Din cauza menţinerii unei stări de incertitudine în legătură cu apartenenţa teritoriului amintit şi în anii care au urmat, în luna mai a anului 2013, prefectul Florin Sinescu a acţionat în instanţă, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Suceava, cele două localităţi aflate în litigiu.
O expertiză care a reprezentat o cotitură importantă în instanţă
Conform locuitorilor zonei Dealul Mal aflată în dispută, o schimbare majoră de situaţie a fost creată de expertiza tehnică judiciară efectuată în anul 2014, dispusă de instanţa de judecată. Urmare a acestei expertize, efectuată de expertul tehnic judiciar Dalia Chihaia, limita administrativă dintre cele două localităţi devenea pârâul Crăcacea, justificată de expert prin intermediul lucrării de cadastru funciar realizată în anul 1974, în urma Legii nr. 2/1968, lucru care anula fosta limită de pe Dealul Mal, considerată incorectă de expertul Dalia Chihaia. Rezultatul acestei expertize avea să aducă câştig de cauză în instanţa de judecată pentru reprezentanţii oraşului Vicovu de Sus, lucru vehement contestat de locuitorii comunei Vicovu de Jos. După doi ani de proces şi un recurs la Curtea de Apel Suceava, în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive la instanţa superioară pronunţată pe 23 noiembrie 2015, cele 22 de case şi locuitorii acestora, împreună cu cele 180 de hectare de teren au trecut în componenţa oraşului Vicovu de Sus.
Locuitorii din Vicovu de Jos, nemulţumiţi de sentinţă şi de proasta gestionare a procesului
Nemulţumirea locuitorilor zonei disputate în instanţă este legată de modul în care a fost întocmită expertiza tehnică şi de lipsa de informare de care a dat dovadă conducerea Primăriei comunei Vicovu de Jos pe timpul desfăşurării procesului. Ei nu-şi pot închipui cum a fost posibil să se piardă un teritoriu care a aparţinut întotdeauna comunei, când toate documentele de stare civilă şi titlurile de proprietate ale terenurilor au fost emise dintotdeauna de Primăria comunei Vicovu de Jos.
Constantin Ţugui, unul dintre reprezentanţii locuitorilor zonei Dealul Mal, crede că expertiza tehnică făcută în condiţii suspecte a fost cheia pierderii procesului: „Această expertiză tehnică nu ştiu cum s-a făcut şi când s-a făcut, deoarece eu şi alţi locuitori ai zonei nu am văzut pe nimeni să facă măsurătorile, aşa cum apar ele prezentate într-o minută încheiată pe 23 septembrie 2014. În acel act scrie că au fost efectuate 30 de puncte de măsurători cu GPS-ul, însă nimeni nu i-a văzut pe acei oameni şi cred că această expertiză nu a fost făcută corect.”
În acelaşi timp, cei care au fost mutaţi fără ştiinţa lor la oraş acuză conducerea primăriei din Vicovu de Jos de neimplicare şi secretomanie în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului. Un locuitor al zonei, Adrian Ţugui, crede că:„ Fostul primar Constantin Mutescu nu a luat măsurile care trebuiau pentru a nu se ajunge în momentul de faţă cu zona asta în procese. Dacă primarul şi autorităţile din comună se implicau şi duceau actele prin care să dovedească că acest terenuri aparţin comunei Vicovu de Jos, la momentul potrivit, nu se puteau pierde două procese. Oraşul Vicovu de Sus neavând nici un act şi nici un document, a reuşit să ateste că această zonă i-a aparţinut.” Pe de altă parte, modul tacit în care a fost tratat subiectul în şedinţele de consiliu local i-a nemulţumit pe oameni.
„Consiliul Local nu a ştiut de această acţiune în instanţă. La primirea hotărârii judecătoreşti nefavorabile, după judecarea pe fond, toţi consilierii au rămas surprinşi. Nu a ştiut nimeni nimic. S-a făcut şi recurs, s-a pierdut şi recursul şi tot nu a ştiut nici un consilier nimic. Mai erau trei zile până la expirarea termenului pentru anulare şi s-a făcut o contestaţie în anulare la Curtea de Apel Suceava.”
Păreri contradictorii
Fostul primar al comunei Vicovu de Jos Constantin Mutescu, acuzat de locuitori că nu le-a susţinut corect cauza şi nu i-a informat la timp, se apără şi crede că situaţia se mai poate schimba. „Nu avea rost să bat din poartă în poartă pe Dealul Mal şi să le povestesc oamenilor care era problema. Am mers cu portbagaje de documente care să ateste că delimitarea dintre cele două localităţi este pe Dealul Mal. Toate documentele noastre de peste 150 de ani nu au avut nici o valoare, însă a avut valoare o hartă necadastrală a Vicovului de Sus, din timpul CAP-ului, desenată cu carioca.” De altă părere, primarul oraşului Vicovu de Sus, Gheorghe Schipor, spune că „Cele 180 de hectare au intrat în componenţa Vicovului de Sus în urma Legii 2/1968, însă nu am putut rezolva acest litigiu în timpul foştilor primari Ţugui şi Popescu, cu care am discutat după anul 2000. Era normal să recuperăm pământuri care până în 1990 aparţineau CAP-ului Vicovu de Sus.”
Soluţii disperate, căutate de cei care au pierdut în instanţă
Raportul unei noi expertize tehnice extrajudiciare, executate în teren de expertul judiciar Mihai Cimpoeşu din Botoşani, la începutul anului 2016, în urma documentelor puse la dispoziţie, a dat câştig de cauză comunei Vicovu de Jos, plasând limita administrativă dintre cele două localităţi pe Dealul Mal, mai precis pe vechiul hotar al cadastrului austriac din anul 1855. Studierea actelor arată că planurile întocmite după 1968, respectiv 1971, 1974, 1984 şi 1990, sunt ale cadastrului agricol, întocmite pe timpul CAP-urilor, urmare a unor schimburi de terenuri între acestea, pentru eficientizarea exploatărilor agricole. Această expertiză a fost depusă în instanţă ca argument la cererea de revizuire a sentinţei defavorabile primite de cei de la Vicovu de Jos în luna mai 2015, însă se pare că aceasta nu le-a fost de ajutor. Actualul primar al comunei Vicovu de Jos, Vasile Ţugui, încearcă să găsească acum noi soluţii pentru a remedia pierderea: „În perioada următoare o să încercăm să verificăm toate documentele care au fost depuse la instanţele judecătoreşti şi care au stat la baza pronunţării sentinţelor şi o să facem toate demersurile posibile, pe cale administrativă şi judecătorească, pentru ca terenul să aparţină comunei Vicovu de Jos.” Nu a fost exclusă o eventuală plângere penală împotriva celei care a efectuat prima expertiză tehnică judiciară, Dalia Chihaia, reclamanţii considerând că aceasta nu a fost de bună credinţă în întocmirea expertizei.
Cei nemulţumiţi au rămas localnicii, care şi-au pierdut speranţa în rezolvare
Locuitorii zonei Dealul Mal sunt acum cei care, nemulţumiţi de strămutarea în acte, care i-a adus în postura de orăşeni, încearcă într-un fel sau altul să fie ascultaţi. Ei au semnat o petiţie prin care cer să rămână locuitorii comunei în care s-au născut, din tată în fiu.
„S-a făcut un tabel în care toţi cetăţenii care locuiesc şi care deţin acte pe zona asta îşi exprimă dorinţa de a rămâne locuitorii comunei Vicovu de Jos. Noi ca cetăţeni europeni avem nişte drepturi care trebuie să ni se ia în considerare. Până la urmă este dreptul omului, nu dreptul interesului”, ne-a spus Viorel Ţugui, localnic. Gheorghe Mutescu, un alt locuitor al plaiurilor cu păşune din zona Dealul Mal, e hotărât să rămână ţăran, indiferent de voinţa autorităţilor: „Noi suntem din comuna Vicovu de Jos. Aici suntem născuţi şi moşul meu, şi tata, eu şi băieţii mei. Hotarele sunt pe bornele de acolo, bornă acolo, bornă dincolo, la Marelbo pe câmp şi sus, în Obcină. Pârâul nu ne-a separat nicicând de vicovenii noştri.” Un lucru greu de schimbat acum, după ce nu a fost făcut cum trebuia, la vremea lui.
