Google
TOYOTA - Programul Rabla 2020
TOYOTA - Programul Rabla 2020
TOYOTA - Programul Rabla 2020
 
sâmbătă, 2 apr 2016 - Anul XXI, nr. 78 (6191)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8419 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3293 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Timflow
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   39 imagini |   ø fişiere video

Carieră

Chirurgul Sorin Hâncu a încheiat, ieri, 35 de ani de activitate în Spitalul de Urgenţă Suceava

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Doctorul Sorin Hâncu, şeful secţiei Chirurgie a Spitalului de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, s-a pensionat, din data de 1 aprilie a.c., după 35 de ani de activitate în această instituţie. Povestea doctorului se împleteşte, firesc, cu povestea spitalului.

Spital care are astăzi o clădire impunătoare, renovată în totalitate, cu aparatură ultramodernă şi servicii la standarde europene, dar care a trecut printr-o perioadă pe care sunt convinsă că mulţi dintre cei care veţi citi aceste rânduri aţi uitat-o sau nici măcar nu aţi ştiut-o vreodată. De exemplu, ştiaţi că acum aproximativ 20 de ani în curtea Spitalului Vechi era o crescătorie de porci, din care se asigura o parte din mâncarea bolnavilor, dar şi sacoşele cu care plecau acasă bucătăresele? Sau că dacă intrai în bucătăria spitalului nici nu te mai atingeai de mâncare ori că în spălătoria unităţii se lucra ca-n filmele alb-negru? Şi toate astea, nu mai departe de acum nici 20 de ani.

 

Din nou, faţă în faţă. După un deceniu

Eram pe la începuturi în presă şi îmi amintesc că scriam în acea perioadă, a anilor 2000-2005, de multe neajunsuri ale Spitalului Suceava, fiind perioade când nu se găsea o banală aspirină sau mai ştiu eu ce medicament astăzi aflat la îndemâna oricui. Blamam atunci spitalul în articolele pe care le scriam şi îl puneam la zid pentru toate acele neajunsuri pe cine altcineva decât pe directorul unităţii de atunci: chirurgul Sorin Hâncu. A trecut peste un deceniu de când nu mai este director şi ne-am întâlnit din nou. Faţă în faţă, cu reportofonul pornit pe masă. 

“Nu aveam bani nici să schimb o fereastră sau o uşă, mă duceam şi mă rugam ba de unul, ba la altul”, e începutul unei conversaţii foarte interesante pe care o să o dezvolt în acest material, cu permisiunea, evident, a doctorului Hâncu.

 

Spitalul Suceava avea pe statul de plată toţi medicii şi toate unităţile medicale din judeţ. Până şi creşele

Sorin Hâncu a fost director al Spitalului Suceava în perioada 17 aprilie 1997 - 5 martie 2005. Opt ani, fără o lună.

“În aprilie 1997, am fost propus a fi director. Atunci era Convenţia Democratică. Din păcate, nu poţi să nu legi toate aceste lucruri de conducerea politică, pentru că şi atunci, ca şi acum, directorii de spital erau numiţi politic... cu toate că eu nu am făcut politică. Nu eram într-un partid, dar aşa era atunci. Pe atunci directorii erau medici, la fel şi directorii adjuncţi, criteriile erau medicale, nu ca acum, economice”, îşi începe povestea doctorul Sorin Hâncu.

A venit la spitalul sucevean în 1981, iar din 1992 a fost şeful secţiei de Chirurgie Generală.

Avea 46 de ani când a fost numit director, “vârsta potrivită – consideră doctorul – când puteam să fac ceva în plus, cu toate că meseria mea şi secţia pe care o conduceam îmi ocupau foarte mult timp. Pentru că eu, cât am fost director, nu am renunţat nici o zi la activitatea medicală şi la conducerea secţiei”.

Pe atunci, la începuturi, încă mai era vechea organizare: Spitalul Suceava avea un teritoriu arondat imens, având în subordine toate circumscripţiile sanitare, că aşa se numeau, rurale şi urbane, medicii de întreprindere, policlinicile, medicii şcolari, spitalele rurale de la Dumbrăveni şi Zvoriştea, dar şi creşele din judeţul Suceava. Toţi, toate erau practic pe statul de plată al Spitalului Suceava. Iar directorul Hâncu trebuia să gestioneze toate problemele acelor unităţi, de la personal, la finanţare.

“Bineînţeles, capitolul cel mai important era finanţarea spitalului, care era făcută după criterii moştenite de la comunişti. Bugetul spitalului era asigurat de Ministerul Sănătăţii şi furnizat prin Direcţia Sanitară, care era tot la spital, la parterul clădirii. Asta am moştenit eu ca director şi, privind retrospectiv, în timpul în care am ocupat această funcţie, pot spune că a fost o perioadă foarte grea, în primul rând din cauza austerităţii bugetare”.

 

Crescătoria de porci şi sera de flori şi de legume de la Spitalul Vechi. “Făta scroafa, erau 10-12 purcei, veneau şi-mi dădeau raportul”

Pe lângă lipsa acută de fonduri, directorul Hâncu a prins în mandatul său în fruntea celei mai importante unităţi medicale din judeţ şi primele aspecte privind reforma sanitară.

“Am avut foarte multe proiecte, foarte multe idei. Unele s-au materializat, altele nu. Cu foarte multă bucurie văd că multe dintre ideile pe care le-am avut eu acum s-au pus în practică şi sunt la ordinea zilei, bineînţeles, datorită finanţării, care este cu totul alta. Deci, este un lucru foarte clar, dacă sunt bani se poate face, altfel nu sau doar foarte puţin. Eu am încercat să fac ceva fără bani, pentru că efectiv nu erau”, şi de aici începem să dăm timpul înapoi cu aproape două decenii.

Cu un buget fix, cu autorităţile locale ridicând din umeri, singura şansă a conducerii spitalului era să se descurce cu resurse proprii.

“Aveam pe atunci un bufet, un chioşc de ziare şi cam astea erau toate veniturile spitalului. Am încercat să pun o taxă de intrare, dar nu mi s-a aprobat. Şi atunci am încercat să fac ceva care să nu necesite finanţare. Spitalul avea o gospodărie anexă. Am pus-o pe picioare şi de acolo aveam o sursă în plus de hrană pentru bolnavi. Gospodăria era la Spitalul Vechi, era o crescătorie de porci, cu vreo 25-30 de porci, plus că mai erau şi pe la Dumbrăveni, la spitalul de acolo. Se tăiau în fiecare săptămână, cu proces verbal şi eu semnam, carnea mergea la bucătărie... ieşeau scandaluri că s-a furat din carne, dar era o sursă de venit”, îşi aminteşte doctorul Hâncu.

Şi uite aşa, de la problemele pacienţilor, ale cadrelor medicale, directorul de atunci al spitalului ţinea şi evidenţa porcilor: “Făta scroafa, erau 10-12 purcei, veneau şi-mi dădeau raportul, sunt atâţia, că cinci au murit. Îţi vine şi să râzi, dar m-am ocupat de toate”.

Lângă acea gospodărie anexă, tot la Spitalul Vechi, era şi o seră părăsită complet şi transformată într-un depozit de paturi vechi.

“Eu am pus-o pe picioare şi acolo am început să cultivăm flori pentru spital, era plin de ele prin jur. Sera aia a fost preluată de o familie, cu aprobare de la Direcţia Sanitară, şi ei aveau obligaţia să asigure pentru spital florile. Nu îi plăteam, dar mai cultivau legume pentru dânşii, însă şi pentru bucătăria spitalului”, completează chirurgul.

 

”Spălătoria şi bucătăria erau aceleaşi de 30 de ani, arătau groaznic”

Bucătăria de atunci a spitalului, îşi pune mâinile în cap Sorin Hâncu, parcă ar vedea-o în faţa ochilor, era jalnică, cu pereţii coşcoviţi şi dotare din 1966, de la inaugurarea unităţii medicale.

“Spălătoria era ca la Auschwitz – continuă dr. Sorin Hâncu. Maşinile erau vechi, cu cilindru, se spăla cu leşie. Curgea apa de peste tot pe jos, spălătoresele stăteau mereu cu picioarele în apă. Spălătoria şi bucătăria erau aceleaşi de 30 de ani, arătau groaznic”.

Prima oară s-a reuşit reabilitarea cât de cât a bucătăriei, fiind adusă aparatură mai performantă.

A venit şi vremea schimbărilor, care a debutat cu mutarea Direcţiei Sanitare de la spital, o perioadă fiind cuplată cu Casa de Asigurări de Sănătate, ambele instituţii conduse atunci de doctorul Ioan Miheţiu. Ulterior, s-a trecut la Direcţia de Sănătate Publică, iar prin ordin de la Ministerul Sănătăţii, spitalul a devenit unitate de sine stătătoare, fiind scoase din jurisdicţie dispensarele şi spitalele rurale, policlinici, creşte etc.

 

“Erau cazuri în care pacienţii mureau până să ajungă să fie consultaţi”

La începuturile mandatului lui Sorin Hâncu nu exista o unitate de urgenţe de sine stătătoare, aşa-zisele Urgenţe fiind răspândite peste tot prin spital. Erau cazuri în care pacienţii mureau până să ajungă să fie consultaţi, recunoaşte doctorul Hâncu şi îmi explică şi de ce: “Fiecare secţie avea urgenţa ei şi medicii care erau de gardă făceau şi urgenţă. Dacă un pacient ajungea la Chirurgie îl examinai, dar constatai că nu ţine de specialitatea ta... şi atunci cu căruciorul îl plimbai prin spital şi-l duceai la Interne. Cei de acolo spuneau că nu ţine de ei, aşa că ia-l din nou cu căruciorul şi du-l la Infecţioase. Au fost situaţii când au şi decedat bolnavi. Era pacient cu infarct, îl duceau unde nu trebuie şi până ajungea în partea cealaltă a spitalului murea”, explică medicul, arătând că multe dintre schimbările în bine s-au făcut după anii 2000.

Una dintre cele mai importante a fost cea a Urgenţei Unice, astăzi Unitatea de Primire a Urgenţelor, pe care directorul Sorin Hâncu a înfiinţat-o.

“Eu fusesem în Franţa şi am văzut în două mari spitale de acolo cum era organizată activitatea de urgenţe. Ştiam că trebuie să fie o cameră de primire, una de resuscitare şi celelalte camere anexe care există şi acum în Urgenţa Unică de la Spitalul Suceava. Mai ştiam că gravidele şi copiii trebuie să aibă circuit separat şi îndată ce s-a putut am făcut Urgenţa Unică. Am făcut-o cu resurse proprii. Am fost susţinut de preşedintele CJ, de o serie întreagă de oameni influenţi sau de afaceri. A fost una dintre primele urgenţe unice din ţară”, spune chirurgul, explicând şi cum în perioada mandatului său în fruntea Spitalului Judeţean Suceava s-a făcut şi serviciul unic de dializă al spitalului: “Doctorul Mihai Ardeleanu avea o relaţie foarte bună cu firma Fresenius, ei au adus aparatele, iar noi cu fonduri proprii am organizat spaţiul. Făcusem deja bucătăria şi spălătoria. Am înfiinţat secţia de diabet, care între timp s-a extins cu mai multe compartimente de specialitate, cum ar fi piciorul diabetic. La Chirurgie Generală am introdus chirurgia laparoscopică, chiar în 1997. Primul aparat de chirurgie laparoscopică a fost luat tot prin sponsorizări, nu din buget’’.

 

“La laborator nu erau analizoare. Analizele se făceau manual, cu pipeta, de un om”

Sorin Hâncu povesteşte că nu s-a mulţumit doar să spună că nu sunt bani de la buget şi să dea din umeri, aşa că a apelat la oameni de afaceri locali, cerându-le ajutor în baza Legii Sponsorizării. Şi a găsit sprijin. „Parcarea din faţa spitalului am făcut-o pentru că m-a ajutat domnul Radu Pricop, de la Drumuri şi Poduri. Practic el a făcut-o, spitalul nu a plătit nimic. A trimis utilajele, a tăiat copacii din zonă, a asfaltat. La Urgenţe, accesul, adică rampa pentru ambulanţe, e făcută cu ajutorul domnului Nelu Opincaru”, rememorează fostul director.

Tot în acei ani, medicul Sorin Hâncu a demarat externalizarea serviciilor, fiindcă apăruse legea parteneriatului public privat. Atunci, de exemplu, laboratorul învechit al spitalului a fost preluat de la cei de la Synevo. “La laboratorul spitalului, când am preluat eu unitatea, nu erau analizoare, analizele se făceau manual, cu pipeta, de un om, care poate odată nu era atent, îl durea capul ori era supărat. Aveam multe sesizări că analizele nu erau fidele, nu corespundeau stării clinice a pacienţilor. Era nevoie de o certificare a calităţii analizelor, iar asta putea să ţi-o dea o aparatură performantă, care lucrează automat. La un moment dat, apăruse în oraş, la policlinica privată MPO, primul analizor. Imediat ce s-a putut, am cumpărat şi noi. Analizele veneau înainte la 24, 48 de ore, acum în câteva ceasuri sunt gata. Şi gama de investigaţii era mult mai mică, cam la jumătate, dacă nu mai puţin”, îşi mai aminteşte chirurgul perioada de dinaintea externalizării laboratorului Spitalului Judeţean.

 

Primul computer tomograf, adus “pe pile”

Sorin Hâncu îmi mărturiseşte şi cum a fost adus primul computer tomograf la Spitalul Judeţean Suceava, tot în perioada mandatului său de director: “Am profitat de relaţia pe care o aveam cu profesorul doctor Irinel Popescu, care pe vremea aia era secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, şi ne-a repartizat un computer tomograf. Am fost printre primele spitalele judeţene din ţară care au beneficiat de acest aparat. Tot eu am adus şi primul endoscop, pe care l-am cumpărat prin licitaţie. Înainte, până la modernizarea laboratorului şi dotarea cu computer tomograf şi endoscop, nu puteam să punem diagnostice cu aceeaşi acurateţe, acum ele se confirmă foarte clar. Tot în perioada mea s-a adus şi un ecograf performant. Acum e la îndemâna oricui această investigaţie, dar atunci nu era aşa. Înainte, când nu erau computerul tomograf şi endoscopul, dacă aveam, să zicem, o suspiciune de tumoră deschideam bolnavul, adică îl operam”.

 

“Am avut multe proiecte pe care nu am putut să le realizez”

După anul 2000, prin finanţare de la Banca Mondială s-a cumpărat mai multă aparatură, atât de necesară unei unităţi medicale (pentru anestezie, sterilizare, o sală de operaţie). Practic, în acea perioadă s-au pus bazele actualului spital.

“Am avut multe proiecte pe care nu am putut să le realizez, cum ar fi reabilitarea secţiilor din spital, care s-a făcut recent, în totalitate. Noi făceam aşa, pe bucăţele, cu resurse proprii şi cu lucrătorii noştri. Apoi, a doua parcare. La fel, paza spitalului. Eu vorbisem atunci cu jandarmii, a fost o perioadă când era trimis câte un jandarm ziua la Urgenţe pentru că aveam probleme, dar nu erau bani pentru aşa ceva permanent. Acum sunt angajaţi de la firme specializate în pază şi protecţie. Toate astea au fost proiecte gândite de mine, pe care aş fi vrut să le fac de pe atunci”, completează interlocutorul meu.

 

A demisionat din cauza presiunilor politice

Sorin Hâncu a demisionat în martie 2005. Era considerat ca fiind pus în funcţie de PSD, iar la guvernare se afla Alianţa DA (Dreptate şi Adevăr). “Au început tot felul de presiuni politice”, îşi aminteşte chirurgul. Nu a ţinut de scaun şi a demisionat.

“Asta a fost perioada pe care am prins-o eu, o perioadă grea, de restructurări şi de reforme, la care a trebuit să facem faţă, dificilă din punct de vedere financiar, de austeritate. Între timp, spitalul a trecut la Consiliul Judeţean, iar în ultimii ani au venit foarte mulţi bani pe această cale şi s-au putut face multe. Este şi meritul actualei conduceri că a ştiut cum să-i gestioneze”, adaugă şeful secţiei de Chirurgie.

 

“Dom’ director, s-a îmbătat birjarul de la dispensar!”

În vremurile în care toată activitatea medicală din judeţ era în subordinea directorului Spitalului Suceava, Sorin Hâncu trebuia să se ocupe de toate problemele, de la necazurile provocate de dotarea precară până la fel de fel reclamaţii.

Chiar şi faptul că birjarul de la nu ştiu care dispensar s-a îmbătat şi nu a mai venit la serviciu ajungea la urechile directorului Hâncu: „Şi trebuia să-l chem la mine şi să-l ameninţ că-i desfac contractul de muncă, fiindcă atunci medicii şi asistentele de la ţară se deplasau cu şareta cu cal la pacienţi, la gravide, la vaccinări. Medicii din spital mergeau în fiecare zi cu ambulanţa în control în teritoriu, la circumscripţiile medicale, şi acolo controlau liste de pacienţi cronici, dacă au fost văzuţi pe linie de tuberculoză... se făceau procese verbale”.

 

Dr. Irimie despre dr. Hâncu: ”Are la activ mii de operaţii”

Doctorul Cristian Irimie a condus şi el Spitalul de Urgenţăîntre anii 1992-1993 şi 2005-2006.

Este medic aici de 38 de ani. Îşi aminteşte când a venit dr. Hâncu în spital, ca medic secundar, cum se numeau atunci. ”A venit cu soţia, medic ginecolog. Au locuit într-o rezervă la etajul patru al spitalului vreo jumătate de an, pe urmă au primit locuinţă”, povesteşte dr. Irimie. Vorbeşte cu respect despre profesionalismul doctorului Hâncu şi despre devotamentul acestuia faţă de spital: ”Are la activ mii de operaţii. A avut şi mentori buni, a lucrat foarte mult cu doctorii Andriu şi Posteucă. Era legat de spital. A păstrat obiceiul secţiei de a face contravizita în fiecare zi, cu colectivul de acolo. Ca preşedinte al Colegiului Medicilor, ales acum pentru al doilea mandat, a pus în operă Zilele Medicale Sucevene”.

Cristian Irimie a subliniat şi importanţa parteneriatelor publice private, începute de el şi directorul Hâncu şi continuate de actualul manager, Vasile Rîmbu: “M-am bucurat că şi actualul manager al spitalului a făcut lucruri deosebite prin parteneriate, cum ar fi această cardiologie intervenţională sau investigaţia de rezonanţă magnetică, servicii de care spitalul beneficiază în condiţii foarte avantajoase pentru bolnav”.

Actualul director medical al spitalului, dr. Tiberius Brădăţan, îl consideră pe dr. Sorin Hâncu drept ”unul dintre marii chirurgi ai Sucevei”, ”un colaborator deosebit”, ”un medic respectat de colegi şi pacienţi”. ”Este dificilă despărţirea de domnul doctor Hâncu, ar trebui să se facă mai lent. Ne dorim să continuăm moştenirea pe care ne-a lăsat-o prin tot ceea ce a făcut în aceşti 35 de ani cât a lucrat în spital. Probitatea morală şi profesionalismul îi sunt apreciate de colegi şi prin realegerea domniei sale ca preşedinte al Colegiului Medicilor Suceava”, ne-a declarat dr. Brădăţan. (Dana HUMOREANU)

 

Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava

Dr. Sorin George Hâncu s-a născut la 17 martie 1951, la Tecuci, judeţul Galaţi. A absolvit Facultatea de Medicină din Iaşi, în acelaşi an cu soţia sa, Cornelia. După absolvire au fost amândoi medici la dispensarul din comuna Buciumeni, judeţul Galaţi. Din 1978, Sorin Hâncu a fost medic secundar chirurgie generală la Spitalul Fundeni şi la Spitalul de Urgenţă Bucureşti. Soţia sa a făcut secundariat în obstetrică -ginecologie. În 1981 au venit amândoi ca medici specialişti la spitalul din Suceava. În 1991, dr. Sorin Hâncu a devenit medic primar chirurgie generală, iar din 1992, şeful secţiei Chirurgie.

Din 1994 a participat la numeroase cursuri de chirurgie laparoscopică la Clinica I Chirurgie Iaşi şi la Spitalul St. Joseph din Anvers, Belgia. Este organizatorul celui de-al XIII-lea Simpozion de Chirurgie cu participare internaţională, la Suceava. La 20 septembrie 1996 a introdus chirurgia laparoscopică pentru o serie de intervenţii chirurgicale. Din anul 2011 este preşedinte al Colegiului Medicilor Suceava.

Dr. Sorin Hâncu este Cetăţean de Onoare al municipiului Suceava.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Chirurgul Sorin Hâncu a încheiat, ieri, 35 de ani de activitate în Spitalul de Urgenţă Suceava.
 Vizualizări articol: 8325 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.47/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.5 din 15 voturi
Chirurgul Sorin Hâncu a încheiat, ieri, 35 de ani de activitate în Spitalul de Urgenţă Suceava4.5515

Shopping City Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Programul Rabla 2020
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei