Fântâni secate, apă cărată cu butoaiele din râuri şi animale vândute pe doi lei, imaginea de coşmar din satele sucevene

Un adevărat blestem, cel al secetei, loveşte tot mai crunt, de la zi la zi, o mare parte din zona de podiş a judeţului Suceava. Fântâni care au secat, oameni care cară apă cu butoaiele din râuri, şi ele la cote minime, aproape de cele istorice, păşuni pârjolite, aceasta este imaginea de coşmar din satele sucevene. Efectul imediat este că oamenii nu mai au hrană pentru animale, cu atât mai mult pe termen lung, astfel că au început deja să le dea la abator pe preţuri de nimic.

O zonă de vad a râului Suceava a devenit sursă de apă pentru oamenii din mai multe sate

Ne-am deplasat ieri în mai multe sate din zona Udeşti-Liteni. Prima oprire a fost în satul Ruşii Mănăstioara, din comuna Udeşti. De câteva săptămâni, o zonă de văd a râului Suceava a devenit sursă de apă pentru oamenii din satele din jur. Cum multe fântâni au secat, oamenii cară apă în butoaie, cu căruţele sau cu maşinile.

L-am găsit la Ruşii Mănăstioara pe nea Marin, un bătrân în vârstă de 85 de ani. La volanul unei Dacii, la care a ataşat o remorcă, a mers la râul Suceava după apă, pe care să o dea la vaca şi viţelul din bătătură. Din păcate, ieri, bătrânul a avut ghinion. Nu a putut ajunge până la apă din cauză că roţile maşinii s-au împotmolit. Bătrânul, însoţit de soţia sa, în vârstă de 80 de ani, s-a întors acasă fără apă.

„Am două fântâni, în una mai e un pic de apă, iar în cealaltă nu mai e deloc”

„Am două fântâni, în una mai e un pic de apă, iar în cealaltă nu mai e deloc. Aşa e în tot satul, nu este apă, iar lumea vine cu tractoare, cu cisterne, şi ia apă din râul Suceava”, ne-a spus bătrânul. Deşi are 85 de ani, bărbatul este încă în putere şi speră să nu fie nevoit să-şi vândă vaca.

„Nu mai este apă nici pentru animale, nici pentru straturi, pentru nimic... tăt se usucă... Oamenii au început să vândă animalele, că nu le pot ţine flămânde. Eu sper să mai adun câte ceva şi să ajung cu ele în primăvară”.

Animalele se înghesuie să bea apă de unde mai pot

Crescătorii mai mari de animale sunt şi ei la limita dezastrului. În satul Udeşti l-am găsit pe Gică Pop, un bărbat care are o fermă de 130 de capre. Bărbatul s-a întors din străinătate, unde a muncit timp de mai mulţi ani, iar de patru ani s-a apucat de crescut capre. Când trage linie spune că nu a meritat, iar seceta din acest an e încă o povară pe umerii săi.

„Trei sferturi din sat nu are apă, fântânile au secat cu totul ori mai au puţină apă, cu mâl”, ne-a spus fermierul. Are noroc că lângă stâna sa are un puţ care încă mai are apă.

Ieri, la ora 12.00, când caprele s-au întors de pe câmpurile pe care mai mult se plimbă decât pasc, am putut vedea cum se înghesuie animalele pentru a bea apă. Aşa fac în fiecare zi, ne-a explicat fermierul.

„Dacă acum, în august, e greu cu hrana animalelor, vă daţi seama cum va fi până la anul, în mai”

„Va fi foarte greu de ieşit din iarnă cu animalele, dacă acum, în august, e greu cu hrana animalelor, vă daţi seama cum va fi până la anul, în mai. Se vor închide multe exploataţii şi animalele vor pleca la abator. Numărul animalelor va scădea foarte mult până la un punct, când se va ajunge din nou la preţuri mari. Oricum ar fi, e în dezavantajul crescătorului”, a declarat Gică Pop.

Există şi profitori ai secetei

Profitând de disperarea oamenilor, samsarii prosperă în această perioadă. La abatoare preţul de achiziţie la bovine este de 4-6 lei per kilogramul de carne, în viu. În realitate, crescătorul primeşte chiar şi cu 30-40% mai puţin, diferenţa ajungând în buzunarul intermediarului. Practic, animalele nu se vând la kilogram, ci la bucată, după estimări aproximative.

Gică Pop a explicat: „Cei care cumpără animale, bovine în special, vin la om acasă şi oferă un preţ foarte mic, chiar de 500-600 de lei pentru animal. Dacă omul vrea să îl dea, bine, dacă nu, i se spune la revedere. Unii crescători dau animalul cu cât primesc ca să scape de el. Vă daţi seama cam care sunt diferenţele între cât ia crescătorul şi la ce preţ ajunge carnea în marketuri?” În aceste condiţii, a explicat Gică Pop, creşterea animalelor numai profit nu aduce.

„Nici apa pe care i-o dai animalului în fiecare zi şi munca nu le scoţi la banii aceştia”, a spus fermierul.

El a dat ca exemplu situaţia lui. Vinde laptele de capră cu 1,5 lei litrul, în timp ce la marile magazine un litru de lapte de capră costă şi 12 lei.

Seceta nu are precedent de zeci de ani

Oameni de 70-80 de ani spun că nu au mai prins o secetă aşa de îndelungată.

Maria Bai, în vârstă de 71 de ani, din satul Poieni, ne-a spus că doar când ea era foarte mică, în anii ‘50 ai secolului trecut, ar mai fi fost o secetă cruntă, de care însă îşi aduce aminte doar din povestirile părinţilor. Un alt bătrân, de 85 de ani, ne-a spus  şi el că nu crede să mai fi prins un an atât de secetos.

Drumul bovinelor spre abatoare se observă şi în statistici

Faptul că oamenii încep să renunţe la animale se vede şi în statisticile Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, care monitorizează sacrificările de animale din abatoare. 

Leon Postolache, directorul executiv al DSVSA Suceava, a declarat: “Tendinţa este de scumpire a bazei furajere şi de scădere a preţului la animale, deja s-a înregistrat o creştere a comercializării animalelor către abatoare”.

Concret, la unul dintre abatoarele mari din judeţ, din Ilişeşti, în perioada 1 mai - 31 iulie 2015, s-au sacrificat 1.569 de bovine, faţă de doar 867 anul trecut, în acelaşi interval. La abatorul din Roşcani, în aceeaşi perioadă, s-au sacrificat deja peste 2.100 de animale, faţă de 1.942 anul trecut.

„Comparativ cu vara lui 2014 înregistrăm o creştere a numărului bovinelor dirijate către sacrificare, iar motivul este această secetă care a pus gospodarii într-o situaţie limită”, a mai spus directorul executiv al DSVSA Suceava.

Scepticii spun că acesta este doar începutul, iar criza de furaje va duce la creşterea numărului de animale date la abator în sezonul rece.

Debitele râurilor, la valori de 5-6 ori sub media multianuală

Date concludente despre seceta din judeţ avem şi de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, care monitorizează valoarea debitelor de pe cursurile de apă.

Pe râul Siret, debitele înregistrate pe 13 august au fost de 1,91 mc/s pe raza oraşului Siret, 2,60 mc/s la Zvoriştea, 1,12 mc/s la Huţani. Prin comparaţie, media multianuală din luna august în cele trei puncte este de 12,9 mc/s (Siret), 14,2 mc/s (Zvoriştea), 15,3 mc/s (Huţani).

În cazul râului Suceava, la Iţcani, debitul din 13 august a fost de 3,97 mc/s, faţă de 20,2 mc/s, media multianuală. Ceva mai bine stă situaţia la Brodina, unde râul Suceava înregistrează un debit de 1,22 mc/s, faţă de 5,85 mc/s, media multianuală.

La Gura Humorului, râul Moldova are un debit de 3,53 mc/s, faţă de 25,6 mc/s, media multianuală.

În cazul râurilor din zona de munte, debitele sunt tot mici, însă nu la diferenţe atât de mari faţă de mediile multianuale.