Cel de-al doilea hram al Catedralei din Gura Humorului a fost sărbătorit duminică prin binecuvântare arhierească

Pe 4 iulie 2021, în a doua duminică după Rusalii, Duminica Sfinților Români, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, s-a aflat în mijlocul credincioșilor Parohiei „Nașterea Maicii Domnului” din Gura Humorului, Protopopiatul Suceava II, cu prilejul celui de-al doilea hram – Sfinții Români.
Ierarhul a fost întâmpinat cu flori de copii ai parohiei îmbrăcați în costume populare specifice locului, precum și cu pâine și sare, potrivit tradiției din Bucovina. Apoi a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte părintele protos. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, părintele prof. dr. Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași, părintele arhim. Iustin Dragomir, starețul Mănăstirii Bogdana, părintele Dimitrie Horga, consilier administrativ, pr. Viorel Ilișoi, consilier economic, protoiereii Protopopiatelor Suceava I și Suceava II, alături de preoți din cuprinsul eparhiei.
La eveniment au participat oficialități locale, stareți și starețe din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și numeroși credincioși care au venit cu multă bucurie pentru a primi binecuvântarea arhierească.
La finalul Sfintei Liturghii, soborul condus de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a săvârșit slujba Parastasului pentru ctitorii lăcașului de cult adormiți întru Domnul și pentru părintele Vasile Nuțu, fiul părintelui paroh.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul Catedralei din Gura Humorului.
În cuvântul adresat credincioșilor prezenți, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a vorbit despre importanța locului pe care îl ocupă sfinții în viața Bisericii. „Duminica Tuturor Sfinților, prăznuită în fiecare an în prima duminică de după Pogorârea Sfântului Duh, și Duminica Sfinților Români, prăznuită în a doua duminică după Pogorârea Sfântului Duh, sunt considerate o invitație la sfințenie. Primele mărturii despre cinstirea sfinților în prima duminică după Rusalii aparțin Bisericii din Antiohia, din secolul al IV-lea. Cât privește Duminica Sfinților Români, ea este de dată recentă. În 1992, Sfântul Sinod a hotărât ca în Duminica a II-a după Rusalii să fie pomeniți toți sfinții români, ca semn al lucrării Sfântului Duh în Biserica neamului nostru. A fost un act firesc, o încununare a șirului de canonizări ale sfinților autohtoni, început în 16 august 1517, când a avut loc prima slujbă oficială de canonizare pe teritoriul țării noastre, cea a Sfântului Ierarh Nifon al Constantinopolului, duhovnicul domnului Neagoe Basarab, petrecută a doua zi după sfințirea bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș.”
În continuare, ierarhul a evidențiat momentele importante din ultimele veacuri ale istoriei Bisericii Ortodoxe Române, când numeroși sfinți români au fost canonizați. Mai mult, Înaltpreasfinția Sa a amintit și care sunt condițiile canonizării sfinților. „Prin canonizările sfinților români, spunea profesorul Teodor M. Popescu, unul dintre mucenicii Bisericii noastre în timpul comunismului, Biserica «aduce Ortodoxiei cununa luminoasă a sfinților ei – ierarhi, monahi, preoți și credincioși – buchet de virtuți care au rodit la noi în duhul credinței și al evlaviei ortodoxe». Condițiile de fond ale canonizării, pe care le au în atenție comisiile liturgice acreditate în acest sens, sunt: ortodoxia credinței, proslăvirea de către Dumnezeu și, nu în ultimul rând, răspândirea miresmei de sfințenie după moarte și confirmarea ei prin cultul spontan. Semnele proslăvirii de către Dumnezeu sunt moartea martirică, suferirea diferitelor persecuții, acceptarea pustiei, săvârșirea de minuni, în viață sau după moarte, și apărarea dreptei credințe. Pentru canonizare sunt obligatorii prima și a treia condiție, precum și una dintre cele ce țin de proslăvirea de către Dumnezeu. Cea de-a treia condiție poate lipsi numai în cazul martirilor. (…) Biserica îi prăznuiește liturgic pe sfinți pentru viața lor pilduitoare, pentru statornicia lor în credință, pentru caracterul lor hotărât de a sta neabătuți pe calea binelui și a dreptății, pentru bunătatea inimii lor, pentru sfințenia vieții lor, pentru că fac parte integrantă din Împărăția lui Dumnezeu. În Creștinism, sfințenia reprezintă maximul la care poate ajunge omul în viață, grație Întrupării Mântuitorului Iisus Hristos.”
În încheiere, ierarhul a subliniat faptul că sfinții sunt considerați prietenii lui Dumnezeu, fiind astfel buni însoțitori pe calea mântuirii – pe care oricine o poate dobândi. „Iisus ne-a chemat pe toți la desăvârșire, la asemănarea cu Dumnezeu. Sunt numeroase cazurile în care au fost trecute în rândul sfinților atât persoane căsătorite, bărbați și femei, cât și familii întregi. Căsătoria nu este un impediment în calea sfințeniei. Ea este una dintre Sfintele Taine care nu numai că nu este impediment, ci este un adevărat izvor de spor duhovnicesc prin sfințitoarea lucrare a harului. Este adevărat că monahismul s-a constituit de-a lungul timpului într-o resursă inepuizabilă de modele ale sfințeniei. Poate că acest lucru se datorează mai ales voturilor depuse de monahi și condițiilor de mediu duhovnicesc, care predispun sufletul la desăvârșire. Însă sfințenia se regăsește în toate categoriile sociale, în toate profesiunile și îndeletnicirile, la toate vârstele. ”
La final, părintele paroh Mircea Nuțu i-a mulțumit ierarhului pentru binecuvântare și soborului slujitor și credincioșilor pentru împreuna rugăciune. Părintele a amintit faptul că în luna august a acestui an se vor împlini 10 ani de la sfințirea Catedralei de către Preafericitul Părinte Daniel, prilej de aleasă bucurie pentru întreaga comunitate. Totodată, i-a oferit Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, în semn de prețuire din partea credincioșilor parohiei, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul.
Locul în care avea să se înalțe Catedrala Ortodoxă din orașul Gura Humorului a fost sfințit de Înaltpreasfințitul Părinte Pimen în anul 1991, la data de 5 decembrie. Piatra de temelie a bisericii cu hramurile „Nașterea Maicii Domnului” și „Sfinții Români” a fost așezată în luna octombrie a anului 1994 de vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților de la acea vreme.
La 21 august 2011 biserica a fost sfințită de un numeros sobor de ierarhi ai bisericii noastre, condus de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
(Irina Ursachi, Sursa: https://www.arhiepiscopiasucevei.ro/)