Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu (284-311) și era fiul dregătorului cetății Tesalonic. Părinții săi l-au botezat pe ascuns, de frica prigoanelor, și îl învățau tainele sfintei credințe creștine. După moartea tatălui său, Sfântul Dimitrie a ajuns dregător în locul lui, cârmuind cu multă vrednicie poporul și propovăduind pe față credința în Hristos Domnul. Întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciții, Maximian a poruncit să se facă praznic în fiecare cetate în cinstea zeilor. Sfântul Dimitrie a mărturisit atunci că este creștin și pentru aceasta a fost întemnițat. În timpul jocurilor în cinstea împăratului, un luptător, Lie, vandal de neam, se lupta cu cei viteji și-i ucidea, aruncându-i în sulițe, mai ales pe creștini. Atunci, un tânăr pe care-l chema Nestor a cerut binecuvântarea Sfântului Dimitrie să lupte cu Lie, și, însemnându-l cu semnul Crucii pe frunte, Nestor l-a biruit pe păgân. Și s-a întristat Maximian de moartea lui Lie. Deci, aflând că Sfântul Dimitrie l-a îndemnat pe Nestor să lupte, trimițând ostași, l-au străpuns cu sulițele, iar Sfântului Nestor i-au tăiat capul.
(Ziarul Lumina)