Mănăstirea Voroneț și-a serbat sâmbătă, 23 aprilie, hramul de Sf. Gheorghe, la 25 de ani de la reînființarea mănăstirii, pe 1 aprilie 1991. Sfânta Liturghie arhierească s-a desfășurat în curtea mănăstirii, în prezența a zeci de credincioși care au dorit să se „împărtășească” din bucuria duhovnicească pe care ți-o dăruiește acest loc. După cum a amintit și ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în cuvântul de învățătură adresat credincioșilor, stavrofora Irina Pântescu, stareța Mănăstirii Voroneț, este una dintre primele viețuitoare ale mănăstirii.
„Ați venit de la Moldovița, unde ați ucenicit cu maica stareță Magdalena. Ați învățat de acolo, dar și de acasă, de la părinți, lucruri frumoase și le-ați trăit și le-ați aplicat împreună cu obștea de aici”, a spus ÎPS Pimen. În martie 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînființarea Mănăstirii Voroneț, ca mănăstire de călugărițe, și odată cu reactivarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, tot în martie 1991, prima hotărâre a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a fost reînființarea Mănăstirii Voroneț, cu data de 1 aprilie.
Maica Irina Pântescu, stareța Mănăstirii Voroneț, a spus: „Noi îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ce ne-a dat. S-a împlinit, pe 1 aprilie, un sfert de veac de când s-a redeschis Voronețul, de când, din nou, a răsunat toacă de mănăstire în jurul bisericii, de când, cu ajutorul lui Dumnezeu, împlinim slujbele așa cum cere rânduiala călugărească. La ceas de praznic, să ne gândim împreună ce avem de făcut în continuare: să fim, în primul rând, buni creștini și, totodată, buni români, așa cum au fost înaintașii noștri”.
ÎPS Pimen: „Privind aceste sfinte icoane, pe acești sfinți, înțelegem și simțim frumusețea și starea omului plăcut lui Dumnezeu”
Liturghia săvârșită sâmbătă, la Voroneț, de soborul de preoți și diaconi, în frunte cu ÎPS Pimen, glasul maicilor de la strană, care au dat răspunsurile la rugăciune, mănunchiul de rugăciuni aduse cu evlavie, din inimă, de credincioși, cerul senin, razele soarelui strălucind, corul de păsări care au cântat neîncetat, mireasma florilor din curtea mănăstirii, toate au făcut din Voroneț un „altar îngeresc”, o armonie perfectă între Dumnezeu, om și natură. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a amintit că oriunde am fi, la Sucevița, la Moldovița, la Voroneț, la Humor, la alte mănăstiri pictate, pe interior și în exterior, „privind aceste sfinte icoane, pe acești sfinți, înțelegem și simțim frumusețea și starea omului plăcut lui Dumnezeu. Aceasta, datorită liniei, desenului pentru chipurile persoanelor sfinte, linie a desenului care arată starea lui duhovnicească, dar și culorilor care nu arată ceva pământesc, ci ceva transfigurat, înduhovnicit și îndumnezeit”.
Tot ÎPS Pimen a adăugat că mulți dintre cei care nu sunt creștini ortodocși, privind picturile sfinților, înțeleg frumusețea învățăturii creștine, frumusețea vieții de sfințenie. „Despre aceste monumente istorice, biserici, s-a scris frumos și preafrumos, în primul rând de străini, dar și de români. Dar cele mai pătrunzătoare cuvinte le-au scris străinii, de neam și de credința noastră, socotindu-le unice în lume, fără egal”, a subliniat ÎPS Pimen, continuând că „și oamenii de pe timpul regimului comunist, declarați atei, și ei au simțit acest adevăr, aceste frumuseți, dar pentru a împăca și doctrina comunistă le-au numit monumente istorice sau ale culturii noastre creștine, ale istoriei neamului nostru”.
„Este încercarea unor oameni care vor o societate fără Dumnezeu și fără țară”
Făcând referire la adevărata istorie a poporului nostru creștin ortodox, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a spus cu tristețe că astăzi este învățată mai puțin istoria poporului român sau într-un mod greșit. „Dar aceasta este o încercare, mare, dureroasă, care vine asupra poporului țării noastre și a altor popoare. Este încercarea unor oameni care vor o societate fără Dumnezeu și fără țară. Dacă vor birui, se va vedea. Eu și dumneavoastră suntem încredințați că nu vor birui, pentru că Dumnezeu nu se lasă batjocorit de acești oameni înstrăinați de tot ce înseamnă valoare veșnică. Aceste valori de patrimoniu trebuiesc îngrijite și au nevoie de cele necesare…, pe care noi le cerșim, nu suntem auziți, dar, până la urmă, vom fi auziți”, a mai declarat ÎPS Pimen.
În încheierea cuvântului de învățătură, ÎPS Pimen a explicat că monumente istorice nu sunt doar aceste biserici, pictate pe interior și pe exterior, ci sunt și celelalte biserici, de lemn sau de zid, cât de mici ar fi ele, pentru că „în ele ne simțim aproape de Dumnezeu”. În opinia Înalt Preasfinției Sale Pimen, monumente istorice sunt și casele noastre țărănești, și obiectele de artă (cusăturile) și tot ce a creat poporul nostru, „o frumusețe care sugerează, ne arată, în chip tainic, frumusețea credinței noastre ortodoxe”.
La finalul Sfintei Liturghii, credincioșii au primit anaforă de la preoți și au fost invitați de stareța mănăstirii la o agapă creștină. Mănăstirea Voroneț a fost construită de Ștefan cel Mare în 1488, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru că l-a ajutat să-i învingă pe turci. El a făcut această mănăstire într-un timp record pentru vremurile de atunci, și chiar și pentru cele de astăzi, în trei luni și trei săptămâni de la punerea pietrei de temelie până la sfințire. Ștefan cel Mare i-a făgăduit Sfântului Daniil Sihastrul că va face o mănăstire și i-a dat hramul principal Sf. Gheorghe.
