„Mănăstirea Dragomirna” (I)

„Mănăstirea Dragomirna” (I)
„Acum, când începe vacanța mare și odată cu ea și căldurile mari, este bine ca acei ce sunt sănătoși, și au muncit din plin un an întreg, să-și aleagă un colțișor de țară unde, mergând pentru un cât de scurt timp, în trecere măcar, să se poată recrea, să se poate reface pentru munca ce va începe în toamnă. Un asemenea colțișor, de un rar pitoresc, este și Mănăstirea Dragomirna, ctitoria harnicului mitropolit al Moldovei, Anastasie Crimca, situată în Mitocul Dragomirnei, nu departe de Suceava. La ocuparea Bucovinei de Austria, Mănăstirea Dragomirna, în urma vieții de curat monahism ce se duce acolo, este menținută între cele trei mari mănăstiri ale Bucovinei: Putna, Sucevița și Dragomirna. Toate celelalte au fost desființate. Fondul religionar, creat în 1783, a îngrijit mult de această mănăstire, făcând și frumosul drum ce duce din Suceava la mănăstire. Înconjurată de jur-împrejur cu un zid puternic, bine închegat în cele patru colțuri, Mănăstirea Dragomirna pare într’adevăr o citadelă de apărare contra dușmanilor, dar și de izolare a sufletelor pline de osârdie în a-i servi lui Dumnezeu”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XIII, nr. 3266, 8 Iulie 1936.
Județul Suceava
„Populația activă a județului număra, la sfîrșitul anului trecut, 303.800 oameni, cu 12.400 mai mult decît în 1965. Dintre aceștia 111.795 (cu 7.986 mai mulți decît la începutul actualului cincinal) erau salariați.
Producția globală industrială a județului Suceava a crescut, în 1968, față de 1965, cu 30,4 la sută. În 1969 la această cotă se vor adăuga încă 7,3 procente. Ritmurile diverselor ramuri depășesc cu mult 9,3 %, nivelul celui global: 81,3 la extracția minereurilor neferoase, 43 la construcțiile de mașini, 25,7 pentru extracția de minereuri nemetalifere”.
„Zori Noi”, Anul XXIII, nr. 6711, Suceava, Luni 14 iulie 1969.