„Vara la Siret”

„Prin munții Bucovinei” (II)
„Iată schitul Rarău, sub vârful muntelui ce i-a dat numele. Se trage dintr’o veche ctitorie, tot a lui Petru Rareș, de pe la 1451. Era ridicată această bisericuță din lemn, în amintirea pribegiilor sale, în cealaltă parte a Rarăului, în locul zis Sihăstria, unde acum, drumețul care vine dinspre Capul Satului, înainte de a începe urcușul spre pietrele Doamnei, va trebui să se odihnească puțin la umbră și lângă o cruce ridicată de creștinii ortodocși câmpulungeni tocmai în amintirea acestei bisericuțe. După răpirea Bucovinei, biserica a fost mutată dincoace, adică unde se află astăzi, prin stăruința ieromonahului Sisoe, și sfințită în anul 1800. Marele nostru rege Carol I s’a închinat și el cu toată evlavia la acest schit, poate la aceeași icoană, în fața căreia Petru Rareș s’a închinat și el, îngenunchind, plângând și cerând ajutorul divin pentru el și pentru toți ai lui, când nevoie de izbeliștea vremii, a trebuit să fugă prin hățișurile Rarăului. Ce suflet, ce curaj, ce aprigă iubire de țară și ce fiu al bisericii noastre”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XVIII, n4. 4616, August 1935.
„Vara la Siret”
„E cald la Siret în aceste zile de vară. E caldă și berea. E cald și vinul. Totul este cald în restaurantul «Moldova». Atmosfera caldă e întreținută și de un picup înzestrat cu un «bogat» sortiment de plăci al căror număr nu trece de…trei. Toate în «perfectă stare»: vechi și deteriorate. Anul acesta nu se știe că în Siret există și grădini de vară. Pentru că dacă s-ar fi știut ar fi fost deschise. Consumatorii sînt serviți în localuri închise, ca nu cumva să respire aer curat”.
„Zori Noi”, Anul XXII, nr. 6126, Suceava, August 1967.