Arăturile de toamnă

„Preotul însă, deși om cu o cultură în totul deosebită de aceea a țăranului, a rămas tot în sânul poporului; ia parte la toate petrecerile și durerile sale, aducând o măsură în cele d’ânteiu și o mângâiere în cele de al doilea. Casa lui, deși mobilată după sistemul apusean, deși audi adesea ori resunând din ea un pian, este condusă în chip patriarhal. Fiica preotului, scie să execute un vals sau o fantasie pe clavir, se duce cu servitoarea în târg, cumperă cele necesare, ordonă de bucate și îngrijesce în deobsce de toată gospodăria, chiar la vârsta unde fetele noastre se joacă încă cu păpușile. Când sunt mai multe fete la un părinte, ele conduc gospodăria cu săptămâna. Cultura minței le este dată de guvernante ținute în casele preoților; dar ele fiind deprinse nu numai cu o cultură de salon, ci cu una serioasă și muncitoare, devin în deobsce nu dame strălucite, ci bune și oneste gospodine”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 11, Suceava, 15 Octomvrie 1887.
La Suceava cresc prețurile
„Făina de grâu a sporit, în puține zile, în preț cu 60%, petrolul costă 48 bani kilogramul, piața lemnelor este lipsită de lemne, și zahăr și tutun, de multă vreme, nu s-au mai văzut prin Suceava”.
„Viața Nouă”, Anul III, nr. 144, 18 octombrie 1914.
Arăturile de toamnă
„Cooperativele agricole de producție din Șcheia, Moara, Salcea și Bosanci se situează în grupul fruntaș în privința executării arăturilor pentru însămînțările de primăvară…Mult rămase în urmă sînt însă cooperativele agricole de producție din Burdujeni, Prelipca, Ipotești, Adîncata, Plopeni. În aceste unități, arăturile făcute sînt de cca. 100 sau cel mult 120 ha. Este de datoria consiliilor de conducere să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru urgentarea eliberării terenului de recoltă și, printr-o strînsă colaborare cu brigăzile de tractoare, să intensifice ritmul arăturilor de toamnă”.
„Zori Noi”, Anul XX, nr. 5553, Suceava, Miercuri 20 octombrie 1965.