Arăturile de toamnă

„Preotul însă, deşi om cu o cultură în totul deosebită de aceea a ţăranului, a rămas tot în sânul poporului; ia parte la toate petrecerile şi durerile sale, aducând o măsură în cele d’ânteiu şi o mângâiere în cele de al doilea. Casa lui, deşi mobilată după sistemul apusean, deşi audi adesea ori resunând din ea un pian, este condusă în chip patriarhal. Fiica preotului, scie să execute un vals sau o fantasie pe clavir, se duce cu servitoarea în târg, cumperă cele necesare, ordonă de bucate şi îngrijesce în deobsce de toată gospodăria, chiar la vârsta unde fetele noastre se joacă încă cu păpuşile. Când sunt mai multe fete la un părinte, ele conduc gospodăria cu săptămâna. Cultura minţei le este dată de guvernante ţinute în casele preoţilor; dar ele fiind deprinse nu numai cu o cultură de salon, ci cu una serioasă şi muncitoare, devin în deobsce nu dame strălucite, ci bune şi oneste gospodine”.

„Revista Politică”, Anul II, nr. 11, Suceava, 15 Octomvrie 1887.

La Suceava cresc preţurile

„Făina de grâu a sporit, în puţine zile, în preţ cu 60%, petrolul costă 48 bani kilogramul, piaţa lemnelor este lipsită de lemne, şi zahăr şi tutun, de multă vreme, nu s-au mai văzut prin Suceava”.

„Viaţa Nouă”, Anul III, nr. 144, 18 octombrie 1914.

Arăturile de toamnă

„Cooperativele agricole de producţie din Şcheia, Moara, Salcea şi Bosanci se situează în grupul fruntaş în privinţa executării arăturilor pentru însămînţările de primăvară...Mult rămase în urmă sînt însă cooperativele agricole de producţie din Burdujeni, Prelipca, Ipoteşti, Adîncata, Plopeni. În aceste unităţi, arăturile făcute sînt de cca. 100 sau cel mult 120 ha. Este de datoria consiliilor de conducere să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru urgentarea eliberării terenului de recoltă şi, printr-o strînsă colaborare cu brigăzile de tractoare, să intensifice ritmul arăturilor de toamnă”.

„Zori Noi”, Anul XX, nr. 5553, Suceava, Miercuri 20 octombrie 1965.