„Serata cu dans a Junimei”

„Serata cu dans a Junimei”
„ Arareori am vedut în sala de joc a Sucevii (Otelul Langer) un public atât de numeros. Toate păturile societății sucevene au fost representate, ba chiar și din Cernăuți au venit mai multe persoane, cari fiind cu tragere de inimă pentru «Junimea», doriau să iae parte la frumoasa ei întreprindere. În sala de joc, unde moșul Grigori cu taraful său înveselia inimile dansatorilor, era o ordine exemplară. Toți oaspeții, întimpinați cu multă amabilitate de membrii comitetului, fură conduși în sală, unde apoi tineretul se învârtia în joc cu mult foc și bucurie. În fruntea tuturor jucăușilor întotdeauna erau bravii Junimeni, cari neobosit se îngrijiau ca fiecare din d-nele fermecătoare să aibă cât se poate de multă distracție. Ordinile de dans pentru dame au fost foarte elegante și foarte fine în esecutarea lor: cărticele îmbrăcate în mătasă albă, ear pe păretele întâiu, de-a curmedișul lui, un frumos tricolor”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 10, Suceava, Octombrie 1887.
“Noi prețuri la articole de primă necesitate în orașul Rădăuți”
„Unii comercianți, profitând de evenimente, în dorința de a se îmbogăți peste noapte, au găsit de cuviință să urce prețurile la toate felurile de alimente și îmbrăcăminte, provocând adânci nemulțumiri în păturile populație din localitate. Autoritățile, sesizate de această îndrăzneală, au ripostat prompt, luând măsurile de rigoare. Dl. Orest Rusșindilaru, primarul orașului, convocând reprezentanții legali ai consumatorilor și comercianților, a fixat – după cercetări minuțioase – următoarele prețuri maximale, care au adus o ieftinire simțitoare în raport cu prețurile din lunile de vară. Astfel, carnea s-a ieftinit cu 4 lei la 1 kilogram, fixându-se carnea de porc cu 30 de lei. Asemenea au fost ieftinite cu 2 lei, toate felurile de cârnaț și chiar jambonul fără os și presat, fixându-se la 70 de lei kilogramul. Carnea de vită a rămas la prețul de lei 22, iară cea de vițel la 28 lei pentru creștini, evreii plătind 6 lei în plus, taxă care grevează destul de simțitor asupra populației nevoiașe, atât de numeroasă în acest oraș. La restaurante, prețurile au suferit asemenea ieftiniri radicale, fixându-se prețuri notate în dreptul fiecărui articol”.
„Suceava”, Anul I, nr. 231, 10 Octombrie 1939.
„Ce semeni, aceea răsare”
„La Burdujeni, în tarlaua Laniște, s-a început ieri semănatul. Numai că, înainte de pregătirea terenului, buruienile, destul de mari și multe, n-au fost recoltate și însilozate. Acum, la semănat, ele se învălătucesc în jurul brăzdarelor semănătorii, ceea ce face ca sămînța să nu fie distribuită uniform. Aceasta însă nu e singura deficiență; în semănătoare și în saci (care nu erau așezați, cum e normal, la capătul tarlalei) se află sămînță necondiționată. În grîu se găseau într-un procent apreciabil semințe de măzăriche, neghină, pălămidă, apoi pleavă, bucăți de paie (care pot înfunda distribuitoarele) și alte corpuri străine”.
„Zori Noi”, Anul XVIII, nr. 4924, Suceava, Joi 10 octombrie 1963.