„Serata cu dans a Junimei”

„Serata cu dans a Junimei”

„ Arareori am vedut în sala de joc a Sucevii (Otelul Langer) un public atât de numeros. Toate păturile societăţii sucevene au fost representate, ba chiar şi din Cernăuţi au venit mai multe persoane, cari fiind cu tragere de inimă pentru <Junimea>, doriau să iae parte la frumoasa ei întreprindere. În sala de joc, unde moşul Grigori cu taraful său înveselia inimile dansatorilor, era o ordine exemplară. Toţi oaspeţii, întimpinaţi cu multă amabilitate de membrii comitetului, fură conduşi în sală, unde apoi tineretul se învârtia în joc cu mult foc şi bucurie. În fruntea tuturor jucăuşilor întotdeauna erau bravii Junimeni, cari neobosit se îngrijiau ca fiecare din d-nele fermecătoare să aibă cât se poate de multă distracţie. Ordinile de dans pentru dame au fost foarte elegante şi foarte fine în esecutarea lor: cărticele îmbrăcate în mătasă albă, ear pe păretele întâiu,  de-a curmedişul lui, un frumos tricolor”.

„Revista Politică”, Anul II, nr. 10, Suceava, Octombrie 1887.

“Noi preţuri la articole de primă necesitate în oraşul Rădăuţi”

„Unii comercianţi, profitând de evenimente, în dorinţa de a se îmbogăţi peste noapte, au găsit de cuviinţă să urce preţurile la toate felurile de alimente şi îmbrăcăminte, provocând adânci nemulţumiri în păturile populaţie din localitate. Autorităţile, sesizate de această îndrăzneală, au ripostat prompt, luând măsurile de rigoare. Dl. Orest Rusşindilaru, primarul oraşului, convocând reprezentanţii legali ai consumatorilor şi comercianţilor, a fixat - după cercetări minuţioase - următoarele preţuri maximale, care au adus o ieftinire simţitoare în raport cu preţurile din lunile de vară. Astfel, carnea s-a ieftinit cu 4 lei la 1 kilogram, fixându-se carnea de porc cu 30 de lei. Asemenea au fost ieftinite cu 2 lei, toate felurile de cârnaţ şi chiar jambonul fără os şi presat, fixându-se la 70 de lei  kilogramul. Carnea de vită a rămas la preţul de lei 22, iară cea de viţel la 28 lei pentru creştini, evreii plătind 6 lei în plus, taxă care grevează destul de simţitor asupra populaţiei nevoiaşe, atât de numeroasă în acest oraş. La restaurante, preţurile au suferit asemenea ieftiniri radicale, fixându-se preţuri notate în dreptul fiecărui articol”.

„Suceava”, Anul I, nr. 231, 10 Octombrie 1939. 

„Ce semeni, aceea răsare”

„La Burdujeni, în tarlaua Lanişte, s-a început ieri semănatul. Numai că, înainte de pregătirea terenului, buruienile, destul de mari şi multe, n-au fost recoltate şi însilozate. Acum, la semănat, ele se învălătucesc în jurul brăzdarelor semănătorii, ceea ce face ca sămînţa să nu fie distribuită uniform. Aceasta însă nu e singura deficienţă; în semănătoare şi în saci (care nu erau aşezaţi, cum e normal, la capătul tarlalei) se află sămînţă necondiţionată. În grîu se găseau într-un procent apreciabil seminţe de măzăriche, neghină, pălămidă, apoi pleavă, bucăţi de paie (care pot înfunda distribuitoarele) şi alte corpuri străine”.

„Zori Noi”, Anul XVIII, nr. 4924, Suceava, Joi 10 octombrie 1963.