Nenorocire la Câmpulung

Nenorocire la Câmpulung
„În Câmpulung s-au speriat caii de la o trăsură în care se aflau membri din familia d-lui protopresviter Țurcan, din Fundu Moldovei. Spre nenorocire, vizitiul n-a putut să oprească de fel caii, din cauză că s-au rupt hățurile. Domnișoara Elena Bejan, fiica d-lui consilier consistorial, și d-na Andruchovici, soția d-lui paroch din Sadova, speriindu-se, săriră atât de rău din trăsură încât domnișoara Elena Bejan a repausat la scurt timp după aceea, iar d-na Andruchovici s-a lovit foarte greu. Vizitiul, de spaima cea mare, a nebunit”.
„Revista Politică”, Cernăuți, Anul III, nr. 18, Octomvrie 1888.
Refugiați din Galiția în Bucovina
„Refugiații din Galiția de Est inundează din toate părțile țara. Satele de aici, din vest, sunt ticsite de ei. Nu e casă în care să nu găsești mai multe familii”.
„Viața Nouă”, Anul III, nr. 141, Suceava, Octombrie 1914.
Comerțul de dugheană
„Orașul nostru, poate mai mult ca oricare altul din regiune, are foarte multe debite de tutun, chioșcuri de produse alimentare și de mărunțișuri. Modul cum remizierii acestor unități liliputane fac reclama produselor pe care le vînd este de-a dreptul supărător. În ferestre, pe diferite sîrme și sfori, sînt agățate tot felul de pachete de țigări, reclame de loto-pronosport, alături de covrigi, sticle de sucuri, etc. Dacă la aceasta mai adăugăm diferitele mirosuri de mîncăruri și cel al fumului lămpilor de gătit cu petrol, din încăperile multora dintre aceste chioșcuri, avem imaginea completă a comerțului de dugheană și bazar pe care îl practică. Oare acestor remizieri nu li se poate cere să respecte normele elementare de estetică, curățenie și bun simț?”.
„Zori Noi”, Anul XX, nr. 5555, Suceava 22 octombrie 1965.