Ușuratec și chefliu

„Stauroforul jidovit”
„Referitor la corespondențele despre ocuparea postului de învățător inferior la școala poporală din Rădăuți mai este următorul cas tragic și interesant. Profesorul de cântare bisericească ortodocsă s’a aflat, din îndemn numai lui cunoscut, necesitat de a vota în consiliul școlar al țării pentru Ovreiul Seidner. P.C. Sa seamănă a fi uitat în momentul nefericit cumcă poartă în calitatea sa de protopresviter-staurofor sânta cruce pe venerabilul său piept și are deci sânta datoriă de a sprijini numai aderenții lui Christos și nicidecum inimicii ortodocsismului”.
„Patria”, Anul II, nr. 158, Cernăuți, Duminică în 26 Iulie 1898.
„Problema bonurilor de alimente”
„Una din cele mai spinoase probleme, care irită sensibilitatea maselor muncitorești dela noi, o constituie modul cum se achită salariile la diverse întreprinderi comerciale sau industriale. De cele mai multe ori cu salarii de mizerie, muncitorii sunt dependenți de acest minim de existență pentru traiul de zi cu zi. Dar iată cum se petrec lucrurile. Inspectoratul muncii a fost sesizat că unii patroni, mai ales în județul Câmpulung, la lucrările care comportă plata salariilor la un timp mai lung, în loc de aconturi în bani dau lucrătorilor bonuri de alimente, valabile numai la anumite ghișee. Prin această măsură celelalte întreprinderi comerciale suferă o concurență neloială, iar muncitorul este obligat în modul acesta de a cumpăra mărfuri de calitate inferioară…Pentru curmarea acestui rău, eventual și la alte întreprinderi, Inspectoratul Muncii roagă toate autoritățile administrative și polițienești din Ținut să procedeze la eradicarea acestei practici”.
„Suceava”, Anul I, Nr. 150, 7 Iulie 1939.
Ușuratec și chefliu
„De câțiva ani, locuitorii comunei Părhăuți din raionul Suceava se străduiesc să ridice un cămin cultural. Din anul 1952 pînă la sfîrșitul anului 1955 s-a reușit să se strîngă din suma votată la autoimpunere aproape 36.000 lei. La încasarea banilor însă s-au făcut nereguli. Banii erau uneori luați de la cetățeni fără chitanță sau cu chitanță de mînă, «metodă» folosită și de fostul secretar al Sfatului popular, Dumitru Mandachi…Acesta, după ce a încasat vreo 5.800 lei, a plecat cu banii să-i depună la bancă la Suceava, însă ușuratec și chefliu cum era a cheltuit întreaga sumă. Întors la Părhăuți, hoțul a fost descoperit și înaintat autorităților pentru a-și primi pedeapsa”.
„Zori Noi”, Anul X, nr. 2689, Vineri 13 iulie 1956.