Bogdan Gheorghiu: Orașul Fălticeni are datoria de a păstra și cultiva memoria personalității excepționale a lui Eugen Lovinescu

Deputatul PNL de Suceava Bogdan Gheorghiu consideră că municipiul Fălticeni are datoria de a păstra și cultiva memoria personalității excepționale a celui care a fost Eugen Lovinescu. Bogdan Gheorghiu a amintit că pe 16 iulie s-au împlinit 75 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Eugen Lovinescu, născut la 31 octombrie 1881, în Fălticeni, critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu.
Deputatul liberal a arătat că Eugen Lovinescu este autorul teoriei Sincronismului și al Mutației valorilor estetice. „Este tatăl criticului Monica Lovinescu și unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu și al criticului literar Vasile Lovinescu. Eugen Lovinescu a făcut gimnaziul la Fălticeni, apoi cursurile Liceului internat din Iași (1896-1899), fiind apoi licențiat al Facultății de limbi clasice a Universității din București, cu o lucrare despre sintaxa latină (1903). Între 1906-1909 se află la Paris, unde obține titlul de doctor în litere cu o lucrare despre Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire. Odată cu înființarea publicației Sburătorul, s-au pus bazele celei mai ample grupări literare interbelice, care și-a desfășurat activitatea și într-un cenaclu purtând același nume”, a declarat Bogdan Gheorghiu, care a adăugat că „la început, intenția mărturisită a criticului a fost aceea de a atrage talente nedescoperite, care să compună o nouă generație literară. Treptat, gruparea se consolidează, iar contactul cu diversele opere a dus la cristalizarea sistemului critic lovinescian și la apariția unor concepte inovatoare, care au imprimat o direcție nouă în literatura română interbelică”.
Bogdan Gheorghiu a mai spus că Eugen Lovinescu devine creatorul și teoreticianul conceptului de modernism, care se dovedește a fi destul de generos pentru a desemna și proza realistă a lui Liviu Rebreanu, și poezia ermetică a lui Ion Barbu, dar și epica de analiză psihologică a lui Camil Petrescu, respectiv a Hortensiei Papadat-Bengescu. „Personalitate marcantă a culturii române interbelice, Eugen Lovinescu joacă în epoca dintre cele două războaie mondiale rolul pe care l-a deținut Titu Maiorescu în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, a spus deputatul PNL de Suceava, care a mai spus că tot Eugen Lovinescu readuce critica literară pe terenul autonomiei esteticului, introducând criterii inovatoare și un limbaj modern în acest domeniu, preluând, pe de o parte, rigorile criticii maioresciene, iar pe de altă parte, desprinzându-se de modelul său spiritual prin promovarea criticii impresioniste.