Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Deputatul Ioan Marocico este pregătit să preia conducerea Uniunii Ucrainenilor din România, structură pe care doreşte s-o revigoreze şi s-o scoată din letargia ultimilor ani. De altfel, programul cu care se va prezenta în faţa ucrainenilor care îşi vor vota noua conducere la finalul acestei luni este intitulat sugestiv „Un nou început pentru ucrainenii din România”.
„Schimbarea pe care o propun nu se limitează la a înlocui un om cu altul, ci vizează transformări profunde la nivelul întregii organizaţii, care să asigure o structură puternică şi articulată, capabilă să iniţieze proiecte şi să aducă mândria de a fi ucraineni în România. La mijlocul anului 2016 vor avea loc alegeri locale, iar în Suceava, dar şi în multe alte judeţe ale ţării avem comune în care trăiesc importante comunităţi de ucraineni, în unele dintre acestea populaţia de etnie ucraineană fiind chiar majoritară. Consider că trebuie să pornim procedura de desemnare a candidaţilor pentru a câştiga cât mai multe funcţii de primar, dar şi de consilieri locali. Suntem datori să avem o reprezentare cât mai bună la nivelul administraţiei locale”, a enunţat deputatul Ioan Marocico una din priorităţile sale şi ale Uniunii Ucrainenilor din România.
Pentru a atinge acest deziderat, deputatul minorităţii ucrainene doreşte să atragă un număr cât mai mare de membri în rândurile Uniunii Ucrainenilor din România, înfiinţarea de organizaţii în toate comunităţile cu membri ai acestei etnii, precum şi promovarea tinerilor în funcţii de conducere.
Un alt punct important pe care Ioan Marocico este de părere că trebuie să se axeze organizaţia în viitor este atragerea de fonduri din toate sursele posibile, inclusiv de la bugetul de stat, dar şi prin iniţierea unor proiecte pentru accesarea de fonduri nerambursabile de la nivelul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, dar şi de fonduri europene.
Parteneriatele cu şcoala şi biserica sunt considerate esenţiale
Deputatul Ioan Marocico mai propune ca banii alocaţi de la bugetul de stat să fie împărţiţi pentru fiecare filială a Uniunii Ucrainenilor din România, astfel încât preşedinţii acestora să ştie la început de an care sunt resursele financiare pe care se pot baza.
În opinia reprezentantului minorităţii ucrainene în Parlamentul României, persoanele care se remarcă în diferite activităţi trebuie recompensate şi stimulate, iar pentru a nu mai exista discuţii despre modul cum s-au cheltuit banii Uniunii să fie prezentate anual rapoarte privind veniturile şi cheltuielile.
Ioan Marocico doreşte ca educaţia să devină un pilon esenţial pentru întreaga comunitate, iar acest lucru se poate realiza prin editarea de manuale noi în limba ucraineană, încurajarea de activităţi de promovare a specificului ucrainean în toate şcolile, precum şi identificarea problemelor cu care se confruntă unităţile de învăţământ în care studiază etnicii ucraineni.
Biserica este un alt punct de referinţă, iar parteneriatul cu această structură este văzut ca esenţial pentru bunul mers al activităţii Uniunii Ucrainenilor din România.
Ioan Marocico este de părere că ucrainenii din România au foarte multe aspecte pozitive pe care le pot promova, dar acest lucru nu s-a realizat în ultimii ani, însă va deveni o prioritate pentru viitorul apropiat.
(23 oct 2015, 13:48:24
Invers, nu stiu daca ucrainienii vor fi de acord sa fie in Cernauti programe romanesti, s-ar putea sa nu le placa!
La Cernăuți trăiește una dintre cele mai importante comunități românești din Ucraina. Ca să își apere interesele, românii din Ucraina l-au votat, saracii de ei, pe
Petro Poroșenco, sperind ca vor fi ajutati. Sperau ca vor scapa de umilinte si se vor face ceva schimbările in favoarea lor, la Cernăuți si peste tot in rgiune.
În centrul raional din regiunea Cernăuţi a fost închisă şcoala în care majoritatea materiilor erau predate în limba română. În pofida protestelor populaţiei locale, ea a fost transformată într-o şcoală ucraineană. Lipsa limbii române în calitate de limbă oficială în regiunile dens populate de românii etnici este o manifestare a prigoririi lor. Iar în cadrul statului ucrainean actual aceste probleme sunt imposibil de rezolvat din cauza ultranationalismului ucrinian de la nivel central.
Romanii din Nordul Bucovinei vor sa moara pe paminturile lor. Nu vor sa fie batjocoriti pentru ca isi vorbesc in limba romana . Vor sa aiba scolile lor si nu vor sa le vina mereu vecini noi, rusi si ucrainieni, care sa le ia serviciul! Nu vor sa moara pe alte melleaguri, iar in casele si pe paminturile lor, din mosi stramaosi, sa se aseze rusii si ucrainienii.