Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Alegerile pentru funcţiile de conducere în cadrul Organizaţiei Municipale a PSD Rădăuţi, care au avut loc miercuri, 19 august, sunt deja contestate. La numai o zi după ce Nistor Tătar, directorul SC Servicii Comunale SA Rădăuţi, a fost reales în fruntea organizaţiei locale a PSD, ultimul viceprimar cu atribuţii de primar, Traian Andronachi, a lansat un atac extrem de dur la adresa noului preşedinte al social-democraţilor.
„Privind cu seriozitate la cele ce se întâmplă, mărturisesc că este o noutate pentru mine să constat că o şedinţă a unei organizaţii legale poate fi secretă, mai ales una în care se hotărăşte persoana candidatului unui partid la o funcţie. De asemenea, consider că invitarea unor simpatizanţi ai domnului Tătar şi evitarea concurenţei este o soluţie greşită, deoarece ea denotă teama de adversari. Nu pot să judec sau nu vreau să judec de ce domnul Tătar a ales această variantă din poziţia conducătorului unui partid care reprezintă peste 25% din numărul alegătorilor din Rădăuţi, deoarece nu ştiu încă cine au fost acei votanţi, dar x (câteva zeci) din 4.000-5.000 de membri PSD nu poate constitui o majoritate. Sunt încă sub efectul surprizei provocat de această decizie a domnului Tătar, deoarece sunt uimit că în mileniul trei mai există încă astfel de practici feudale. Nu pot să cred că persoane care reprezintă interesele alegătorilor iau decizii fără să-i consulte pe aceştia şi asta mai ales la nivelul Rădăuţiului, oraş blestemat parcă să trăiască cu capul în nisip”, a precizat Traian Andronachi.
Ultimul viceprimar cu atribuţii de primar în Rădăuţi spune că nu a fost convocat la şedinţa de miercuri, deşi deţinea funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei locale a PSD.
În replică, Nistor Tătar a menţionat că nu ştie nici măcar dacă Andronachi mai este membru al PSD Rădăuţi, nicidecum vicepreşedinte. „Şedinţa de miercuri a fost una perfect legală, iar despre absenţa lui Traian Andronachi nu cunosc amănunte. Convocarea la şedinţă nu am făcut-o eu, aşa încât nu mă pot pronunţa”, a declarat Nistor Tătar.
La şedinţa care a provocat reacţia acidă a lui Traian Andronachi au fost alese structurile de conducere ale PSD Rădăuţi pentru următorii patru ani. Majoritatea celor 150 de persoane prezente au optat pentru Nistor Tătar în funcţia de preşedinte al organizaţiei locale, care îşi continuă astfel mandatul început în 2011.
Funcţiile de vicepreşedinte, cinci la număr, vor fi ocupate de Petru Bejinariu, Simion Sticleţ, Gheorghe Simota, Mihai Reman şi Mihai Frunză, în timp ce secretar a fost ales Silvestru Irimescu.
(21 aug 2015, 11:45:54
( ile Tătar – „O administrație furtunoasă”)
Este deja de o evidență sardonică faptul că Republica Rădăuți constituie, de departe, cea de-a opta minune a lumii moderne.
Toate prevederile normativelor scrise sau toate regulile bunului-simț cutumiar devin caduce în Jamahiria Bukowineană, Populară și Socialistă a Rădăuczilor.
Legalitatea, onestitatea sau bunul simț sunt oprite la barierele de intrare în acest (ad)mirabil muncipiu, capitală informală a Părții de Sus a Bukowinei de Gios.
Sărind peste particulara rememorare a unor învățături arhaice ** nu pot decât să constat că Rădăuțiul ÎȘI BINEMERITĂ SOARTA CU VÂRF ȘI ÎNDESAT, iar lăcuitorii acestei Jamahirii neo-socialiste sunt primii responsabili pentru ceea ce li se întâmplă.
Atâta vreme am bătut apa în piuă că n-o să mai găsești, pe fața pământuțului, o nație mai spurcalnică de țâfnos decât rădăuțeanul. No, no, no, no!
Rădăuțeanul este Alpha & Omega, Începutul și Șfârșitul; el le știe pe toate celea din lumea asta, Dreptatea este un simplu bun imobil, moștenit sezinar de la tac-su (viețașul de la Poarta Albă) iar Adevărul Fundamental este un fel de bolohan filosofal pe care IMBECILUL rădăuțean îl poartă în chimir, lângă cremene, amnar și punga cu galeni chezărești.
Față de această scurtă expunere a locurilor și a oamenilor, nu are cum să mai impresioneze știrea de mai sus, cuprinzând veșnica țeapă înrădăcinată în genomul mutantului socialist de generație decembristă.
N-ar mai fi de reluat decât postulatul ce afirmă că „Ceea ce-și face rădăuțeanul cu mâna lui se cheamă lucru manual și durează mult. Al naibii de mult.”