Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Dosarul ”Bota”, cunoscut și drept ”clona” Baroului de Avocați, s-a încheiat marți printr-o decizie finală a magistraților de la Curtea de Apel Suceava. Prin această decizie, s-a răsturnat practic verdictul de la Tribunalul Suceava, iar instanța a decis că așa-zișii avocați nu au avut dreptul să practice această meserie. Totuși, au scăpat cu toții de condamnări, și asta pentru că a intervenit prescripția răspunderii faptelor penale.
”Înlătură dispoziție prin care s-a dispus achitarea pentru săvârşirea infracţiunilor de exercitarea fără drept a profesiei de avocat și folosire fără drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România», a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat”, se arată în soluția Curții de Apel Suceava. Ca urmare, cei trimiși în judecată nu au avut dreptul să practice meseria de avocat, dar au scăpat pentru că faptele sunt prea vechi și a intervenit prescripția.
Inițial, la instanța de fond, toate persoanele trimise în judecată pentru că ar fi înșelat oamenii ca fiind avocați într-un barou paralel cu cel existent au primit soluții de achitare. Este vorba de Pompiliu Bota, Daniela Brândușa Maxim, Dumitru Roland Mîndrilă, Dan Marcel Roibu, Traian Vasile Nistor, Dumitru Dascălu, Constantin Mircea Dan Meslec, Ionel Marian Jurgiu și Liliana Adriana Caisîn.
Mai trebuie spus că instanța a mai decis confiscarea tuturor robelor și a insignelor pe care ”avocații” Baroului Bota le-au folosit de-a lungul timpului, măsură care arată că aceștia și-au exercitat profesia fără a avea acest drept.
- Un dosar mamut, cu peste 3.200 de infracțiuni
În acest dosar, mai multe persoane au fost trimise în judecată pentru că ar fi profesat ilegal în cadrul unui barou care a „clonat” practic baroul tradiţional al avocaţilor. Anchetatorii au vorbit despre un prejudiciu de trei milioane de euro, aici fiind incluse şi sumele provenite din evaziune fiscală, pentru care cercetările vor fi disjunse în cadrul altor dosare la parchetele competente. În acest dosar mamut au fost efectuate cercetări faţă de 21 de inculpaţi şi 3.324 de făptuitori, membri ai baroului din toată ţara. Au fost administrate probe cu privire la 4.293 de infracţiuni şi acte materiale ale infracţiunilor.
Rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a nouă inculpaţi, pentru săvârşirea a 3.244 de infracţiuni şi acte materiale ale acestora, are aproape o mie de file, iar în faza de urmărire penală la dosar s-au adunat peste 20.000 de pagini. În dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava s-au efectuat cercetări faţă de 22 de inculpaţi. Nouă dintre ei au fost trimişi în judecată, în timp ce în cazul a 12 avocaţi s-a considerat că faptele sunt minore şi s-a dispus soluţia clasării cauzei, fiind aplicate sancţiuni administrative.
- Pompiliu Bota, omul acuzat că a manipulat întregul sistem judiciar din România
Primul pe lista celor trimişi în judecată a fost Pompiliu Bota, nimeni altul decât „părintele” acestui barou, cel care este acuzat că a manipulat întregul sistem judiciar din România.
În urmă cu mai bine de 17 ani de zile, bucureşteanul Pompiliu Bota a înfiinţat două asociaţii de binefacere şi o filială a uneia dintre ele, în ale căror acte constitutive figura, pe lângă ajutarea copiilor bolnavi, în dificultate sau a spitalelor, ori constituirea unei unităţi economice, salon de masaj, cosmetică, a unui studio de înregistrări sau ziare, canale radio sau televiziune, şi „înfiinţarea de barouri”.
Pe baza unor hotărâri luate în cadrul acestor asociaţii, Bota a decis de la sine putere să înfiinţeze o asociaţie profesională a avocaţilor din România - UNBR. Scopul, declarat atât în statut, cât şi în actul constitutiv: „apărarea, promovarea şi reprezentarea drepturilor şi intereselor profesionale economice şi sociale ale membrilor ei”.
De aici, însă, explică anchetatorii, Pompiliu Bota şi-a extins afacerile şi a început să înfiinţeze barouri, după care şi-a arogat dreptul de a desfăşura activităţi specifice profesiei de avocat, atât pentru sine, cât şi pentru alte persoane, prin înfiinţarea de cabinete individuale de avocatură. Treptat afacerea s-a dezvoltat ca o caracatiţă pe întreg teritoriul României. Avocaţii acestui barou au reprezentat mii de oameni în instanţă, iar în peste 600 de cazuri au fost legitimaţi prin sentinţe judecătoreşti definitive în cauzele în care au apărut în instanţă. Tocmai faptul că au fost legitimaţi prin acceptarea ca avocaţi în instanţă i-a făcut pe membrii baroului să clameze ulterior faptul că îşi desfăşoară activitatea în legalitate.
- Şirul ameţitor de infracţiuni pentru care a fost judecat Pompiliu Bota
În cazul lui Pompiliu Bota enumerarea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată este greu de rezumat într-un material de presă. El a fost trimis în judecată pentru folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România” (UNBR), a denumirilor specifice de exercitare a profesiei de avocat, precum şi pentru folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat.
Bota a fost trimis în judecată pentru 646 de acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire fără drept a denumirilor amintite mai sus, 646 de acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizaţie, 162 de infracţiuni de complicitate la înşelăciune, 28 infracţiuni de complicitate la tentativă la înşelăciune, 120 de infracţiuni de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi 16 infracţiuni de complicitate la infracţiunea de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu.
„A fost identificat un complex de activităţi frauduloase, prin intermediul cărora inculpatul a urmărit şi reuşit crearea unei organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste 3.300 de persoane implicate, care au acţionat la nivelul întregii ţări, dar şi în alte state ale Uniunii Europene), dar mai ales prin domeniul specific de acţiune, acela al justiţiei”, au arătat anchetatorii.
- Oameni care pierdeau membri ai familiei în accidente şi aveau dreptul la despăgubiri – victimele preferate
Un al doilea nume pe lista inculpaţilor a fost Ionel Marian Jurgiu, acuzat de foarte multe infracţiuni şi considerat de anchetatori un personaj extrem de viclean şi abil, care s-a îmbogăţit de pe urma unor oameni puşi la grea încercare de pierderea unor semeni dragi.
Jurgiu a fost acuzat de comiterea a 47 de infracţiuni de înşelăciune, 18 infracţiuni de tentativă la înşelăciune, 77 de infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 16 infracţiuni de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, 95 acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a denumirilor Barou, „UNBR” şi a robei de avocat, şi 95 de infracţiuni de exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi.
Pe scurt, în sarcina acestuia s-a reţinut că a înşelat 65 de succesori ai unor victime ale accidentelor rutiere, cărora li s-a prezentat sub calitatea fictivă de avocat, iar apoi, în calitate de mandatar cu titlu gratuit, şi-a însuşit parte din sumele de bani achitate de societăţile de asigurare.
- Până la 70% din despăgubiri, în buzunarul „avocatului”
Din anchetă rezultă că acesta profita de starea precară emoţională a celor care tocmai îşi pierduseră o persoană dragă într-un accident rutier, îi reprezenta ilegal în instanţă, iar apoi încasa sume enorme din despăgubirile care le reveneau victimelor, în urma unor decizii definitive şi irevocabile. Anchetatorii au date că în unele cazuri acesta a încasat până la 70% din valoarea despăgubirilor, doar într-un caz fiind vorba de aproape 100.000 de euro care ar fi ajuns în buzunarul inculpatului.
Un alt capăt de acuzare a fost legat de facturi şi chitanţe false depuse la dosarele cauzelor, care atestau în mod fals faptul că acesta ar fi încasat sume între 1.500 şi 5.000 de lei de la victime, cu titlu de onorariu de avocat. Ulterior, acesta urmărea să determine instanţa de judecată la acordarea unor cheltuieli de judecată fictive, sume de bani care erau pretinse şi ulterior încasate de el, susţin anchetatorii.
