Localitatea cu cei mai mulți asistați social din județ este Valea Moldovei, peste 530 de beneficiari la o populație de 4.800 de locuitori

Cel mai mare număr de asistați social din județul Suceava s-a înregistrat, în luna ianuarie a acestui an, în comuna Valea Moldovei: 536 de persoane, la o populație de 4.800 de locuitori. Suma totală plătită acestora a fost de 228.591 de lei, ceea ce înseamnă o medie de 427 de lei/ beneficiar. Procentual, cifrele arată că 11,16% din populația din Valea Moldovei are nevoie de ajutorul statului pentru traiul de zi cu zi. Primarul comunei, Romică Floriștean, a declarat că în realitate marea majoritate a asistaților social, peste 80%, sunt în comunitatea romă care locuiește în satul Mironu. Este vorba despre aproximativ 2.800 de oameni, cu familii numeroase și din rândul cărora cu contracte de muncă pe durată nedeterminată lucrează circa 10% - ca asistenți personali, mediator sanitar, mediator școlar, în domeniul forestier, construcții sau comerț. Alte aproximativ 70 de persoane merg cu contracte de muncitori sezonieri în agricultură în Germania, Franța și Italia, pentru două, trei luni, de două ori pe an. „Cei mai mulți dintre romi, adică în jur de 90%, au condiții bune de locuit, dar nu au un venit constant. Lucrează sezonier în țară sau în străinătate, sunt oameni liniștiți, își văd de treabă, copiii vin la școală... De asemenea, sunt foarte mulți care sunt bolnavi de hemofilie (n.r. - boală ereditară severă, care se manifestă prin hemoragii interne și externe, cauzate de lipsa unor factori de coagulare) și nu le este ușor. Avem doar vreo 15 persoane care au probleme cu alcoolul și acolo e mai dificil, mai ales că au și copii”, a afirmat primarul. Acordarea, din acest an școlar, a unei mese calde la școala din Mironu și programul de ore remediale pentru elevi au dus la scăderea absenteismului școlar și la îmbunătățărea substanțială a performanțelor școlare, spune Romică Floriștean. La școala primară construită la intrarea în cartierul romilor din Mironu sunt 16 clase I-IV, cu 390 de elevi, iar grădinița este frecventată de 125 de copii, împărțiți în două grupe: 50 în grupa mijlocie și 75 în grupa mare.

Nivelul redus de instruire și reticența angajatorilor fac dificilă pentru romi găsirea unui loc de muncă

Andreea Plaiu este mediator sanitar și lucrează la Primăria Valea Moldovei. A absolvit Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului și i-ar fi plăcut să meargă la facultate, să studieze asistență medicală generală, dar provine dintr-o familie cu 10 copii și deși ambii părinți au lucrat, continuarea studiilor nu a fost o opțiune pentru ea. Spune că soțul ei a susținut-o pentru a urma cursurile de mediator sanitar și este mulțumită că lucrează la primărie, cu atât mai mult cu cât încercările anterioare de a se angaja s-au dovedit fără succes. Andreea a declarat că păstrează permanent legătura cu comunitatea de romi din care provine, chiar dacă ea, cu soțul și fiica lor nu mai locuiesc în Mironu, ci în Valea Moldovei. „Părinții locuiesc la Mironu, avem foarte multe rude acolo, suntem în contact permanent. Dacă m-am mutat de acolo nu înseamnă că am rupt legătura cu comunitatea”, afirmă ea.

Confirmă ceea ce a spus primarul, că viața romilor nu e deloc ușoară și cel mai dificil este să-și găsească o slujbă. Pe de o parte, nivelul de instruire se rezumă de multe ori la 8 clase, iar pe de altă parte angajatorii se arată reticenți în a angaja persoane din comunitatea romă. De asemenea, multe familii păstrează modul de viață tradițional, ca femeile să stea acasă și și să aibă grijă de copii. Cele mai tinere, însă, nu ezită să-și însoțească soții la muncă în străinătate. Andreea ne-a prezentat-o pe Mihaela Moldovan, care tocmai venise la primărie pentru a anunța că pleacă pentru două luni în Germania și a cerut suspendarea ajutorului social. Mihaela are 35 de ani și două fiice, una de 14 ani și cealaltă, Delia, care a însoțit-o la primărie, de 7 ani. De trei ani merge împreună cu soțul ei, de două ori pe an, în Germania, la salată. „E grea munca în agricultură, dar ne-am obișnuit. Patronii se poartă bine, suntem cazați în condiții decente, suntem mulțumiți”, povestește Mihaela. Cu banii câștigați în cele două - trei luni de muncă trebuie să supraviețuiască patru persoane tot anul, lucru greu de realizat. Prin urmare, ea va fi din nou pe lista asistaților social după ce revine în țară.

Ajutorul social, acordat în baza Legii nr. 416/2001, se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile realizate în luna anterioară depunerii cererii de către membrii acesteia. Pentru a primi ajutorul social, unul sau mai mulți membri ai familiei beneficiare care sunt majori, apți de muncă și care nu urmează o formă de învățământ la cursuri de zi, au obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local. În cazul în care una dintre aceste persoane își pierde temporar sau definitiv capacitatea de muncă, obligația de a presta munca de interes local poate fi transferată altor persoane din familie, cu acordul primarului. Persoanele care sunt apte de muncă, dar nu au venituri din salarii sau din alte activități sunt luate în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pe baza căruia se calculează venitul net lunar al familiei numai dacă dovedesc că sunt în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă și nu au refuzat un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agenție.

Condițiile de acordare a ajutorului social

La calcularea venitului familiei nu se iau în considerație alocația pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, bugetul personal complementar, stimulentele educaționale pentru încurajarea participării la educația preșcolară a copiilor provenind din familii defavorizate, bursele de studiu, bursele vocaționale, sumele acordate copiilor cu nevoi educaționale speciale, stimulentele pentru învățare și sprijinul financiar acordat elevilor în cadrul Programului național de protecție socială „Bani de liceu”, sume ocazionale acordate din bugetul statului sau bugetele locale cu titlu de compensare sau sprijin financiar extraordinar pentru situații excepționale, precum și veniturile obținute din activitățile cu caracter ocazional desfășurate de lucrătorii zilieri.

De la 1 martie 2023, venitul minim garantat are următoarele valori: 169 de lei, de la 148,7 lei anul trecut pentru persoana singură; 305 lei, de la 268 lei anul trecut pentru familiile formate din două persoane; 427 de lei, de la 375,2 lei anul trecut pentru familiile formate din trei persoane; 529 de lei, de la 464,5 lei anul trecut pentru familiile formate din patru persoane; 630 de lei, de la 553,8 lei anul trecut pentru familiile formate din cinci persoane; 44 de lei, de la 38,3 lei anul trecut pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.

Cuantumul ajutorului social se stabileşte ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat şi veniturile nete lunare ale familiei sau persoanei singure și se indexează cu 15% dacă cel puţin un membru al familiei beneficiare de ajutor social lucrează cu contract de muncă sau prestări servicii.

Persoana singură/familiile care solicită acordarea ajutorului social nu trebuie să deţină în proprietate, închiriere, comodat sau altă formă de deţinere, nici unul din următoarele bunuri: clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu şi a anexelor gospodăreşti; terenuri de împrejmuire a locuinţei şi curtea aferentă și alte terenuri intravilane care depăşesc 1.000 mp în zona urbană şi 2.000 mp în zona rurală; bunuri mobile (aflate în stare de funcționare) - autoturism şi/sau motocicletă cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepţia celor adaptate pentru persoanele cu handicap ori destinate transportului acestora sau persoanelor dependente, precum şi pentru uzul persoanelor aflate în zone greu accesibile; mai mult de un autoturism/motocicletă cu o vechime mai mare de 10 ani; autoutilitare, autocamioane de orice fel, rulote, autobuze, microbuze; șalupe, bărci cu motor, scutere de apă; utilaje agricole- tractor, combină autopropulsată; utilaje de prelucrare agricolă - presă de ulei, moară de cereale; utilaje de prelucrat lemnul - gater sau alte utilaje de prelucrat lemnul acţionate hidraulic, mecanic sau electric. De asemenea, nu trebuie să aibă depozite bancare cu valoare de peste 3.000 lei și nici suprafeţe de teren extravilan, animale şi păsări a căror valoare netă de producţie anuală depăşeşte suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie. Mai trebuie menționat că beneficiarul unic al ajutorului social, precum și membrii familiei acestuia - care beneficiază de ajutor social, sunt persoane asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, dar scutite de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate.

La nivel național, cu 6.438 de asistați social, județul Suceava se plasează pe locul 8, în față fiind județele Olt – 4.968 de asistați social, Galați – 6.788, Vaslui – 7.329, Teleorman – 7.715, Buzău – 7.734, Bacău – 9.263 și Dolj- 10.301. Raportat la numărul de locuitori, județul Suceava, cu 640.776 de locuitori, are 1% asistați social, în timp ce Teleorman are 2,39%. La polul opus se află municipiul București, cu doar 254 de asistați social, la o populație de 1,722 milioane de locuitori și județul Ilfov, cu 866 de asistați social la 545.403 locuitori. La Valea Moldovei procentul de asistați este de 11,16%, iar în comunitatea romă a comunei, procentul, se ridică la 19,14%.