Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” a reluat continuitatea serviciului de tratament prin radiologie intervențională al atacului vascular cerebral (AVC) acut, 7 zile din 7, 24 de ore din 24. Cei doi medici care asigură permanența sunt dr. Mihai Crețeanu Jr. și dr. Cătălin Lulciuc. Asta nu înseamnă că medicii sunt non stop în spital, ci că de la momentul în care sunt apelați pe telefonul de serviciu, pe care trebuie să-l aibă permanent deschis asupra lor, trebuie să ajungă în maximum 30 de minute la spital și să fie apți de a realiza intervenția. Invitat la Televiziunea Intermedia, doctorul Cătălin Lulciuc a afirmat că și până acum spitalul gestiona foarte bine cazurile de AVC, prin programul de tromboliză, pe care de asemenea nu-l fac toate toate spitalele, dar radiologia intervențională „vine ca un plus”. „Ceea ce facem noi (n.r. - la radiologie intervențională) este să scoatem cheagul de sânge din cap. Atacul cerebral ischemic înseamnă blocarea unui vas de sânge printr-un cheag. Dacă pacientul ajunge în timp util, care înseamnă o fereastră de 4-6 ore pentru partea anterioară a capului, putem să-i scoatem cheagul fără alte riscuri și complicații”, a explicat dr. Lulciuc. Riscul cel mai mare la o procedură de acest gen este transformarea atacului cerebral ischemic, adică blocarea vasului, într-un accident hemoragic. „Creierul, în zona în care este blocat, moare puțin câte puțin și atunci când dai din nou drumul la vascularizație există posibilitatea ca acea zonă să sângereze. De aceea s-au stabilit, la nivel mondial, aceste ferestre în care poți acționa”, a spus medicul.
În România există doar aproximativ 30 de medici de radiologie intervențională
În specialitatea de radiologie intervențională sunt extrem de puțini specialiști, atât în România, cât și la nivel european și internațional. Doi dintre ei sunt la spitalul din Suceava și sunt speranțe că de anul viitor va fi și un al treilea. „Ideal ar fi să fim patru. În toată țara sunt în jur de 30 de specialiști în acest domeniu, spre deosebire de celelalte specialități, unde sunt mii. În zona de nord a țării cred că suntem doar eu și doctorul Crețeanu. A mai fost doctorul Emilian Gavriliuc, dar s-a retras în mediul privat, în radiologia de diagnostic, standard. Iașul nu are radiologie intervențională; este un coleg, dar din cauza dotărilor are activitate limitată. La nivel internațional, raportul numeric între radiologii intervenționiști și medicii din celelalte specialități este cam același, tot puțini sunt, dar mai mulți decât avem noi în țară. Fiind o comunitate mică, ne știm toți, cel puțin în Europa”, a afirmat tânărul medic.
Ceea ce este extrem de important pentru tratamentul și recuperarea unui pacient care a făcut AVC este timpul în care ajunge la spital. Doctorul Cătălin Lulciuc spune că, spre deosebire de infarct, care produce durere, AVC nu trezește pacientul. De aceea fiecare verigă din lanțul intervenției trebuie să se lege, „de la momentul când aparținătorul care găsește victima – pentru că putem să-i spunem victimă la această boală, până ajunge pe masa noastră și apoi continuă tratamentul în salon”. Aparținătorul trebuie să poată să spună cu exactitate ultima dată când a fost văzut pacientul conștient și de la acel moment se calculează intervalul în care s-ar fi produs accidentul. În principiu, pacienții care ajung la spital după un accident produs noaptea în somn ies din indicațiile radiologiei intervenționale și merg pe tratamentul sistemic convențional ales de neurologi, „pe baza unor scoruri dedicate acestei patologii, care indică gradul de afectare”.
„Un pacient la care se anunță de pe ambulanță că este cu AVC ischemic acut va ajunge cu prioritate la computerul tomograf. Medicii din UPU știu și totul este pregătit. Dacă se vede cumva cheagul fără substanță de contrast, radiologul injectează substanța pentru a defini mai bine delimitarea lui, exact în același timp, adică nu se mai dă pacientul jos de pe masă, să se piardă alte minute. Am încercat practic să copiem ce fac alții de atât de mult timp. În radiologia intervențională, într-adevăr noi punem umărul la dezvoltarea ei pentru că este o specialitate nouă. Suntem o mână de oameni în toată lumea și fiecare mergem cu lucrări și prezentăm, dar sunt alte domenii în care străinii fac de ceva vreme asta și atunci trebuie doar să copiem”, a afirmat medicul.
Procedurile sunt gratuite la spital, dar în limita finanțării
Prin tratament minim invazim, radiologia intervențională poate rezolva probleme în toate specialitățile. Pentru Oncologie, de exemplu, la spitalul din Suceava se face diagnostic complet, adică intervenționiștii fac biopsii din orice parte a corpului, în afară de creier, prin ghidaj CT, RMN și ecografic. După diagnosticare se pot face topirea sau ablația tumorilor și a metastazelor prin căldură sau înghețare, cu recimentarea coloanei sau a altor oase, în cazul metastazelor osoase. „În țară cred că suntem patru medici care fac ablație, topirea tumorilor - la Spitalul Fundeni, la Spitalul Militar Central și noi. La piciorul diabetic putem desfunda vasele de sânge, ca picioarele să nu ajungă la amputație”, a declarat dr. Lulciuc.
Prin radiologie intervențională se mai pot trata ischemii periferice, hemoragii consecutiv politraumatismelor sau cauze ale unor hemoragii acute sau cronice, dar și colecții biliare. Practic, o foarte mare parte din patologia acută care ajunge la Urgență se poate trata complementar și prin intervenții minim invazive.
Toate aceste proceduri sunt gratuite la Spitalul Județean de Urgență Suceava, pentru pacienții cu asigurare de sănătate, însă în limita finanțării, care nu este niciodată pe măsura nevoilor. Asta deși fondurile vin atât prin programele naționale, cât și de la spital.
„La AVC nu e cu listă de așteptare, e cu listă de fonduri. Au venit 5 kituri, pot să salvez 5 pacienți, au venit 10 kituri salvez 10. Nu există varianta ca pacientul să primească procedurile contra cost pentru că nu e ca și cum se cumpără iod de la farmacie. Dar dacă nu am avut noi cu ce lucra asta nu înseamnă că pacientul nu a fost salvat. A intrat pe restul protocoalelor pe care le au spitalele. Pe stroke (AVC) suntem 4-5 spitale în țară, din ce știu eu. Când nu avem materiale, tratăm ca orice alt spital. Se întâmplă să fie săptămâni în care nu se sincronizează suplimentarea de materiale. Am avut săptămâni cu trei stroke-uri în aceeași zi și am avut perioade cu unul, două cazuri pe săptămână. Ideal e să avem permanent kit-uri pentru că de la an la an crește necesarul. Cu cât se conștientizează mai mult și se face o educație internă a serviciului de ambulanță, a spitalului și a comunității, ca oamenii să știe ce să facă, cu atât vom face mai multe cazuri. Dacă pacientul ajunge în 4 ore îl putem face. Dacă nu ajunge nu-l putem face. Asta înseamnă că trebuie să știe toată lumea cum să acționeze”, a afirmat dr. Cătălin Lulciuc.
