Cum au motivat judecătorii daunele morale de 10.000 de lei acordate comisarului-șef Radu Obreja

Magistratul de la Secția Civilă a Tribunalului Suceava care a decis să-i acorde daune morale de 10.000 de lei comisarului-șef Radu Obreja, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava, a motivat decizia. Printre altele se arată că viața privată i-a fost afectată, prin publicarea unor conversații care nu aveau legătură cu posibilele fapte penale care i s-au reținut în sarcină. Una din consecințele publicării acestor discuții private a fost aceea că pe data de 6 septembrie 2021 a intervenit divorțul de soție. Totuși, judecătorul a considerat că suma de 500.000 de euro solicitată drept despăgubiri de Radu Obreja depășește un cuantum rezonabil, ”având în vedere raportul faptă ilicită-prejudiciu”. ”Se are în vedere că această sumă a fost pretinsă raportat la conduita pârâtei (n.r. – DNA) cu privire la întreaga situație de fapt invocată de reclamant, or, aprecierea circumstanțiată exclusiv la faptele ilicite, impune o reducere drastică a cuantumului solicitat”, se arată în motivarea Tribunalului Suceava.

Un singur comunicat al DNA este considerat deplasat

Instanța a constatat că marea majoritate a datelor transmise de Biroul de Presă al DNA au corespuns normelor în vigoare, respectiv Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media. ”Analizând modalitatea de alcătuire și redactare a comunicatelor de presă în perioada 26.11.2020-27.10.2021, Tribunalul constată că, în general, prezentarea este realizată într-o notă de suspiciune cu privire la existența faptelor și a vinovăției celui cercetat încât să fie asigurată protecția prezumției de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive”, se arată în motivarea instanței de judecată. Există o singură excepție: un comunicat al DNA din data de 4 martie 2021, ”prin descrierea în termeni categorici a faptelor ilicite, cu mențiunea că există date și probe ce le demonstrează existența certă, fără să sugereze așadar doar o suspiciune cu privire la posibile fapte penale a căror evaluare urmează să o facă instanța de judecată, a fost de natură să înfrângă prezumția de nevinovăție incidentă până la data pronunțării unei hotărâri definitive. Modalitatea de redactare a textului a depășit caracterul de informare, transformându-se într-un act public de inculpare, mai ales în contextul divulgării probelor din dosarul de urmărire penală, care a avut drept consecință încălcarea dreptului la demnitate, onoare și reputație a reclamantului”.

DNA trebuia să fie mai ”atentă”

Judecătorul de caz a considerat că DNA nu se face vinovat direct de apariția în mass-media a datelor legate de viața personală a comisarului-șef Radu Obreja, dar că ar fi putut lua ”măsuri necesare de natură a preveni divulgarea înregistrărilor”. Concluziile sunt următoarele: ”Tribunalul apreciază că suma de 10.000 de lei este suficientă pentru a acoperi consecințele negative suferite în plan psihic, produse prin conduita neglijentă a pârâtei (n.r. – DNA) ca urmare a omisiunii de a lua toate măsurile pentru păstrarea caracterului nepublic al dosarelor de urmărire penală și a atingerii adusă prezumției de nevinovăție pe parcursul procesului penal, fără ca acesta să fi fost soluționat printr-o hotărâre definitivă, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu fiind evidentă”.

Soluția nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Suceava

În luna aprilie a acestui an, Tribunalul Suceava a decis să-i acorde daune morale comisarului-șef Radu Obreja, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava, pentru anchetele în care a fost vizat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava. ”Obligă pârâtul Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ - Direcţia Naţională Anticorupţie să plătească reclamantului suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale și dobânda legală calculată de la data formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 28.10.2021 și până la momentul plăţii efective. Obligă pârâtul Ministerul Public- Parchetul de pe lângă ÎCCJ - Direcţia Naţională Anticorupţie să plătească reclamantului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Suceava. Soluția nu este însă definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Suceava.

Ce au reclamat ofițerul și avocatul acestuia

În actul de sesizare al instanței de judecată în acest dosar privind acordarea unor daune morale, fostul șef de la Permise și Înmatriculări și avocatul acestuia au invocat mai multe aspecte.

”Am făcut dovada publicării în presă a datelor și componentelor dosarelor penale (fotografii, interceptări, stenograme) la un moment când acestea se aflau în faza urmăririi penale – și deci, în custodia pârâtei (DNA Suceava) – este evident că în felul acesta au fost încălcate dispozițiile articolului 285 aliniat 2 Cod Procedură Penală, care impun caracterul nepublic al urmăririi penale, tocmai în considerarea regimului acestei faze a procesului penal – acela al strângerii de probe necesare cu privire la existența infracțiunii, identificarea persoanelor care au săvârșit o infracțiune și stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul trimiterii în judecată. Astfel, în condițiile în care dosarele se aflau în custodia instituției pârâte, pârâta avea obligația procedurală și profesională de a asigura caracterul nepublic al urmăririi penale”, a arătat Bogdan Voronca.

Avocatul lui Radu Obreja spune că DNA avea obligația de a lua toate măsurile pentru păstrarea caracterului nepublic al dosarelor de urmărire penală, la un moment când procedura era nepublică.

”În speță, maniera de transmitere, de divulgare a informațiilor către presă, indiferent că a fost involuntară sau acceptată ca atare, s-a circumscris unei acțiuni nepermise – în contextul în care răspunderea se angajează și pentru cea mai ușoară culpă, nefiind necesară o vinovăție calificată. Informarea presei de către organele judiciare s-a făcut cu încălcarea imperativului ca această comunicare să nu aducă atingere procesului echitabil și interesului legitim al oricărei dintre părțile implicate în proces, să nu afecteze dreptul la viață privată, cu înfrângerea prezumției de nevinovăției incidentă până la pronunțarea unei hotărâri definitive”, a mai menționat Bogdan Voronca.

Avocatul sucevean mai spune că tot ceea ce i s-a întâmplat clientului său reprezintă o ingerință în dreptul la viață privată, ceea ce i-a cauzat un prejudiciu moral constând în lezarea reputației, dreptul la demnitate, dreptului la familie, integritate fizică și morală.

”Divulgarea fără drept a interceptărilor, datelor cu caracter personal (fotografii personale, conversații private privind viața intimă, fotografii bunuri deținute) și informațiilor din cadrul dosarelor penale de către organele statului și prezentarea ca certă a vinovăției mele, mi-au lezat drepturile fundamentale: s-a încălcat prezumția de nevinovăție a subsemnatului, dreptul la demnitate, dreptul la reputație, dreptul la viață privată”, a concluzionat Obreja prin avocatul Bogdan Voronca.

Comisarul-șef Radu Obreja este trimis în judecată în trei dosare

Până în prezent, fostul șef de la Permise și Înmatriculări este trimis în judecată în trei dosare penale, iar un altul este încă în lucru la DNA Suceava. Ultimul dosar a fost înaintat instanței de judecată în cursul săptămânii trecute. În acest caz, comisarul-șef Radu Obreja este pus sub acuzare alături de alte 33 de persoane pentru fraudarea examenului teoretic pentru obținerea permisului de conducere. Ofițerul va fi judecat pentru comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, luare de mită în formă continuată, respectiv trafic de influență în formă continuată. Concret, fostul șef de la Permise și Înmatriculări este acuzat că fie le-a șoptit răspunsurile corecte unora din candidații care au intrat la examen în cursul anului 2020, fie le-a permis acestora să aibă tehnică audio video prin care comunicau cu persoane din exterior și astfel primeau informațiile de care aveau nevoie. De aceste servicii, plătite cu sume consistente de bani, ar fi beneficiat nu mai puțin de 235 de persoane.

Un alt dosar a fost instrumentat de structura militară a DNA. Asta pentru că unul din acuzați era ofițer al unui serviciu secret din Ministerul Afacerilor Interne. Este vorba de colonelul Florin Constantin Timu, fost șef al Serviciului de Protecție Internă Suceava. În această cauză, comisarul-șef Radu Ionuț Obreja va fi judecat pentru o singură infracțiune: dare de mită în formă continuată. Procurorii DNA au explicat că banii erau oferiți pentru a primi o serie de informații menite să îl ajute pe Obreja și pe alte persoane să nu fie descoperite activitățile ilegale pe care le practicau.

În fine, cel de-al treilea dosar penal care a ajuns deja pe rolul instanțelor de judecată este cel în care comisarul-șef Radu Ionuț Obreja ar fi beneficiat de ajutor din partea unui ofițer din cadrul Serviciului Județean Suceava al Direcției Generale Anticorupție. Este vorba de ofițerul Mihai Martin, care i-ar fi furnizat, de asemenea, informații pentru a-l ajuta să nu cadă în plasa anchetatorilor. În acest caz, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava este trimis în judecată pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, respectiv dare de mită.