Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Evreii suceveni au sărbătorit începutul Paștelui (Pesah) vineri, la apusul soarelui, cu cina tradițională de Seder, la sediul Comunității Evreiești și vor celebra timp de 8 zile (15-23 aprilie). Pesah simbolizează eliberarea din robia egipteană şi ieşirea din Egipt a evreilor conduşi de Moise, dar şi suferinţele îndurate de poporul evreu în timpul celor 40 de ani de peregrinări prin deşert. Bucuria sărbătorii a fost sporită vineri de prezența unui număr mare de copii, cei mai mulți din ultimii 20 de ani. Despre semnificația Pesah-ului a vorbit președintele comunității, prof. Sorin Golda, iar rugăciunile au fost rostite de oficiantul religios, ing. Daniel Blumenfeld.
Pe parcursul celor 8 zile este interzis de a folosi aluat dospit și toate produsele de fermentare ale cerealelor, inclusiv berea, borșul de tărâțe și băuturile distilate (vodcă, whisky), denumite generic hameț.
Masa tradițională de Seder cuprinde budinca - simbolul mortarului folosit de evrei la fabricarea cărămizilor cu care au construit oraşe pentru faraonul egiptean; pătrunjelul stropit cu apă cu sare este semnul lacrimilor evreilor sclavi; oul fiert, care se taie pe jumătate, este răsăritul soarelui, venirea primăverii şi fertilitatea; carnea cu os prăjită este semnul mielului sacrificat şi simbolul puterii divine, al braţului lui Dumnezeu care i-a scos pe evrei din Egipt. Salata de hrean simbolizează amarul vieţii în sclavie, iar azima, pâine din aluat nedospit, este „pâinea sărăciei” pentru a nu uita că poporul evreu a fost sclav.
La începutul ceremoniei pe masă se umple un pahar cu vin pentru profetul Elija și se pune azimă - pâine din aluat nedospit. O jumătate de azimă se rupe și se păstrează până la sfârşitul mesei. Copiii o ascund și o redau contra cost. Ei primesc ceea ce cer deoarece câte o bucăţică trebuie împărțită la final fiecărui participant, amintind astfel că adevărata libertate este o experiență pe termen lung. Obiceiul are și rolul de a-i menţine pe copii atenți până la sfârşitul Sederului.
Ceremonialul mesei de Seder include câteva întrebări tradiționale, adresate de copii, care au rolul de a sublinia că oamenii trebuie să învețe de la curiozitatea celor mici, să aibă mereu întrebări și să caute răspunsuri.
De exemplu: „Cine este un om înțelept?”/ „Acela care învață de la toată lumea și cel care vede viitorul”; „Cine este bogat?”/„Acela care este mulțumit cu ceea ce are”; „Cine este o persoană puternică?”/ „Acela care se controlează pe sine însuși”.
Interdicția de a mânca aluat dospit în timpul celor opt zile îi învață pe evrei că nu orice este permis, iar atunci când este permis, trebuie să înțeleagă exact ce înseamnă pentru că libertatea este puterea de a spune: „Aleg să nu beneficiez de acest lucru”. În seara de Seder, sensul mesei festive este de a înțelege că libertatea adevărată este abilitatea de a sfinți viața, nu de a fugi de ea.
Tot de la azimă, pâinea coaptă rapid, în exact 18 minute, pentru a nu permite dospirea aluatului din făină și apă, lecția de învățat este de a nu pierde clipa. Întârzierea, chiar și cu o secundă, poate înseamna diferența dintre a câștiga și a pierde. De ce 18 minute? Pentru că numărul 18 este legat în ebraică de cuvântul „hai”, care înseamnă „viață”, în sensul de viață trăită, de a te bucura de toate lucrurile permise din lume.
După ce fiecare participant gustă din felurile de mâncare de pe platoul de Seder, din vin şi din azimă, cina continuă cu supă, carne prăjită și compot de fructe. Preşedintele Golda a precizat că masa de Seder este unul dintre cele mai respectate ritualuri, atât de către evreii religioși, cât și de cei mai puțin religioși.
Obiceiuri de Pesah
Sărbătoarea de Pesah este precedată de o curățenie riguroasă a casei, pentru îndepărtarea oricăror firmituri de pâine. Produsele hameț se dau la vecinii care nu sărbătoresc, se consumă înainte de începerea sărbătorii sau se vând în mod simbolic unui neevreu, chiar dacă rămân în casă. Rabinul este împuternicit să perfecteze acest aranjament pentru toată comunitatea. Produsele fermentate care au rămas în casă fără să fie incluse în această vânzare nu mai pot fi consumate nici după Pesah.
În primele două și în ultimele două zile de Pesah este interzis să se aprindă focul şi să se lucreze, în timp ce zilele de mijloc sunt considerate de semisărbătoare și este permisă utilizarea banilor, efectuarea de cumpărături şi gătitul. Sărbătoarea se va încheia la apus, în ziua de 23 aprilie, cu o rugăciune de pomenire a morţilor.
De menționat că în acest an se înregistrează una dintre puținele ocazii când patru religii monoteiste au marile sărbători în aceeași perioadă. Creștinii occidentali au comemorat vineri Răstignirea lui Iisus Hristos şi în noaptea de sâmbătă spre duminică, Învierea. Evreii au celebrat vineri ajunul Pesah-ului, care semnifică eliberarea din robia egipteană. Musulmanii au Ramadam-ul, care a început în data de 2 aprilie şi se va încheia pe 2 mai, iar creștinii ortodocși comemorează joi, 21 aprilie, ultima cină a lui Iisus - Cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani, vânzarea lui Iisus și începutul patimilor; vineri – Răstignirea, și în noaptea de sâmbătă spre duminică - Învierea.
