Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Bogdan Mircea Hariton, consilier juridic în cadrul Serviciului Urgențe de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava, a fost condus ieri pe ultimul drum. Colegi de serviciu, prieteni, dar și familia îndurerată l-au însoțit pe drumul fără de întoarcere. A fost un noian de tristețe la cimitirul Pacea Nou, iar fiecare din cei prezenți și-a adus aminte de momentele plăcute petrecute alături de Bogdan. Născut la 17 august 1977, a plecat din această lume la doar 44 de ani. Era absolvent al Colegiului „Petru Rareș”, de pe băncile liceului fiind atras de filosofie și literatură. A studiat la Facultatea de Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași și la Facultatea de Drept a Universității „Mihail Kogălniceanu” din Iași, devenind consilier juridic în cadrul Serviciului Urgențe de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava. Pentru o scurtă perioadă a fost secretar al comunei Moara.
”Viața nu l-a scutit de încercări grele. Dar a trecut prin viață cu o deosebită decență, a fost un om activ și responsabil în tot ce a făcut în activitatea profesională, având un bun simț și un umor de o mare finețe și inteligență. Viața sa a fost animată permanent de lucrul bine făcut, de spiritul dreptății și echității, de profesionalism. Cu un suflet generos și o vocație aparte, Bogdan s-a identificat cu profesia aleasă, a venit în întâmpinarea tuturor, fără să aștepte un răspuns la gratitudinea cuvenită. Lasă în urmă, pe o scară a stresului psihosocial, pe părinții și fiica sa, la nivelul 6, corespunzător gradului catastrofal. Trei lucruri, spunea Dante, ne-au rămas din Paradis: stelele nopții, florile zilei și ochii copiilor. În centrul iubirii sale a fost fiica, Alexandra Sofia, pe care o prețuia mai presus de orice. Moartea lasă cu sine o durere pe care nimeni nu o poate vindeca, dar iubirea sa pentru fiică nu o va putea fura nimeni niciodată. Pe tatăl său l-a apreciat și l-a urmat, în cariera sa juridică. Și ne amintim astăzi, că nu permitea nimănui să vorbească sau să facă un gest nedemn legat de mamă. Bogdan avea vise mari, dorea să călătorească și să descopere lumea. Dar între toate, pe primul loc a pus orașul lui Dante, Florența, iar în luna iunie a anului acesta a reușit să-și împlinească visul”, se arată în necrologul întocmit de familie. Cel care l-a însoțit în călătoria pe care și-a dorit-o atât de mult, conferențiarul universitar doctor Radu Florian Bruja, de la USV Suceava, a dorit să-i dedice bunului său prieten o strofă din Dante:
„Amorul care iute cuprinde-un piept duios,
Aprins-au acest suflet de trupul meu frumos,
Ce-a fost menit în lume, rea moarte să primească,
Încât suntem de-atunci în veci nedespărțiți”.
