Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Magistrații de la Tribunalul Suceava au decis recent achitarea tuturor persoanelor trimise în judecată pentru că ar fi exercitat ilegal profesia de avocat. ”Monitorul de Suceava” a obținut motivarea din acest dosar, din care rezultă că acuzațiile nu au fost susținute și cu probe concrete, în unele cazuri, iar în alte situații legislația destul de ambiguă a lăsat loc de interpretări. În acest dosar mamut este vorba de avocații din Baroul Bota, trimiși în judecată sub acuzația că ar fi comis mii de infracțiuni. Una din acuzații era aceea că ar fi exercitat fără drept o profesie.
”Percepţia tuturor inculpaţilor asupra caracterului activităţilor desfăşurate în calitate de avocaţi, în cadrul structurii Bota, este cel puţin una îndoielnică, dacă nu chiar au avut aprecierea că se respectă dispoziţiile Legii nr. 51/1995, iar structura din care fac parte a fost legal constituită şi funcţionează legal, iar principiul de drept in dubio pro reo obligă ca orice dubiu să fie interpretat în favoarea inculpaţilor. Legitimitatea acestora a fost consfințită şi întărită de magistraţii de la instanţele de judecată şi parchete care au adoptat soluţii de netrimitere în judecată faţă de inculpaţi, unii magistraţi primindu-i în calitate de avocaţi au respins excepţiile ridicate de părţile adverse, raportat la lipsa calităţii de avocat. Or, o astfel de aparenţă de legalitate şi cadrul normativ controversat au contribuit la crearea unui dubiu în legătură cu percepţia obiectivă şi subiectivă a inculpaţilor trimişi în judecată faţă de activitatea desfăşurată”, se arată în motivarea judecătorilor de la Tribunalul Suceava.
Nu au acționat cu forma de vinovăție a intenției
Magistratul care a pronunțat soluția de achitare a reținut că persoanele trimise în judecată nu au acţionat cu forma de vinovăţie a intenţiei prevăzută de lege, astfel încât faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată nu sunt prevăzute de legea penală.
”Instanţa de judecată subliniază că argumentele, care vizează pe de o parte descrierea necorespunzătoare/lipsa descrierii infracţiunilor deduse judecăţii, iar pe de altă parte vizează aparenţa de legalitate, cadrul normativ controversat şi în special o largă practică judiciară favorabilă activităţii inculpaţilor, determină adoptarea unei soluţii de achitare”, se mai menționează în soluția de achitare a avocaților din Baroul Bota.
Totul s-a făcut la vedere, cu plata impozitelor către bugetul de stat
Magistratul care a dat verdictul a considerat că avocații din Baroul Bota nu au avut nici un moment intenția de a ascunde ceva, iar activitatea acestora s-a derulat la vedere, cu acte și documente. Mai mult, șase dintre ei au fost puși sub acuzare și pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
”Toţi inculpaţii au practicat avocatura în mod public şi deschis, în faţa instanţelor judecătoreşti, în faţa organelor de urmărire penală, în mod asumat şi nu în mod clandestin, în fiecare caz forma de exercitare a profesiei a fost înregistrată la ANAF în evidenţele fiscale pentru a fi achitate taxele şi impozitele, inculpaţii au emis documente ca urmare a activităţii lor, respectiv contracte de asistenţă juridică, împuterniciri avocaţiale, au purtat robă şi alte însemne ale profesiei de avocat în faţa autorităţilor publice”, se arată în motivarea Tribunalului Suceava.
Au intrat ușor în Baroul Bota, singurul motiv pentru care au aderat la această structură
Judecătorul a mai reținut că singurul motiv pentru care persoanele trimise în judecată au aderat la Baroul Bota a fost modul mai facil de a intra în această structură.
”De subliniat este faptul că în ipoteza în care ştiau că săvârşesc infracţiunile de: asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, exercitare fără drept a profesiei de avocat; folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor specifice profesiei de avocat şi înşelăciune, inculpaţii nu ar fi desfăşurat în mod public aceste activităţi infracţionale. Aşadar lipsa scopului grupării, acela de a săvârşi infracţiuni, face ca fapta să nu mai corespundă unui model legal, să nu fie tipică, şi lipsind tipicitatea ca trăsătură esenţială a infracţiunii, fapta săvârșită în concret nu este prevăzută de legea penală”, se mai menționează în motivare.
Descrierea unor fapte nu poate fi considerată mijloc de probă
Magistratul care a analizat dosarul a mai arătat că unele acuzații nu au fost dovedite în nici un fel de către reprezentanții procuraturii.
”În condiţiile în care nu a fost descrisă de procuror fiecare infracţiune/act material în parte, nu s-a arătat în concret care a fost contribuţia inculpatului în calitate de complice, la infracţiunile reţinute în sarcina celorlalţi inculpaţi, iar nici din examinarea descrierii pe larg a infracţiunilor săvârșite de ceilalţi inculpaţi nu se pot identifica cu claritate şi precizie faptele, descrierile având lacune fundamentale care vor fi relevate în continuare. Nu este suficient ca în actul de sesizare a instanţei, infracţiunile sau actele materiale să fie descrise la modul general, neexhaustiv, de natură a fi deduse pe bază de alte elemente de către instanţa de judecată sau de către părţi”, a mai motivat judecătorul.
Pentru toate aceste aspecte, toate persoanele trimise în judecată pentru că ar fi înșelat oamenii ca fiind avocați într-un barou paralel cu cel existent au primit soluții de achitare. Este vorba de Pompiliu Bota, Daniela Brândușa Maxim, Dumitru Roland Mîndrilă, Dan Marcel Roibu, Traian Vasile Nistor, Dumitru Dascălu, Constantin Mircea Dan Meslec, Ionel Marian Jurgiu și Liliana Adriana Caisîn. Achitările au vizat infracțiunile de înșelăciune, exercitarea fără drept a unei meserii și constituire de grup infracțional organizat. Instanța a considerat că trebuie aplicate pedepse doar pentru două persoane, dar și în aceste cazuri pentru infracțiuni de fals în acte. Astfel, Ionel Marian Jurgiu a primit o condamnare de 3 ani cu suspendare sub supraveghere, în timp ce Adriana Liliana Caisîn a fost condamnată la 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare. Soluția de la Tribunalul Suceava nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Suceava.
